Exodul creierilor moldovenești peste hotare! Unu din doi cetățeni își văd viitorul în străinătate

Interesul moldovenilor pentru munca în străinătate rămâne semnificativ, chiar dacă fenomenul a cunoscut o ușoară scădere în intensitate în ultimii ani, constată economistul Veaceslav Ioniță, care a prezentat datele unui sondaj în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Conform sondajului, aproximativ un sfert din respondenți au afirmat că au fost peste hotare anul trecut, în timp ce aproximativ 18,5% au declarat că nu au fost niciodată peste hotare. Interesant este că, în ceea ce privește vârsta, tinerii între 18 și 29 de ani au înregistrat cel mai mare procentaj în privința călătoriilor în străinătate sau a planurilor de a face astfel de călătorii în viitor.

În ceea ce privește așteptările salariale ale moldovenilor, acestea sunt aproape de nivelul real al plăților din Republica Moldova. Cu toate acestea, salariile cresc și, odată cu aceasta, și așteptările oamenilor. Dacă în 2017 moldovenii își doreau un salariu mediu de 10.500 lei pentru a nu pleca peste hotare, în 2024 această sumă a crescut la 17.500 de lei, într-un context în care salariul mediu net pe economie a ajuns la 10.600 de lei.

„La întrebarea Unde vedeți viitorul copiilor voștri? În 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%”, susține Ioniță.

În plus, sondajul a evidențiat și tendințele legate de viziunea moldovenilor cu privire la viitorul copiilor lor. Deși mulți încă își văd viitorul peste hotare, procentul celor care își doresc ca viitorul copiilor să fie în Republica Moldova a crescut în comparație cu anii anteriori.

Totodată, un procent semnificativ de respondenți declară că au rude sau cunoscuți care lucrează peste hotare și că primesc bani/transferuri din străinătate, ceea ce arată o legătură puternică cu diaspora moldovenească.

Moldoveni care s-au întors de peste hotare și nu intenționează să plece în următoarele șase luni. În septembrie 2017 numărul lor era de 11,8%, în iulie 2018 – 12,1%, august 2019 – 8,9%; octombrie 2020 – 7,6%, iunie 2021 – 13,7%, decembrie 2021 – 12,3%, în februarie 2024 a ajuns la 17,5%.

Referindu-se la viitorul copiilor, Ioniță susține că, în 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #munca #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.