Exodul creierilor moldovenești peste hotare! Unu din doi cetățeni își văd viitorul în străinătate

Interesul moldovenilor pentru munca în străinătate rămâne semnificativ, chiar dacă fenomenul a cunoscut o ușoară scădere în intensitate în ultimii ani, constată economistul Veaceslav Ioniță, care a prezentat datele unui sondaj în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Conform sondajului, aproximativ un sfert din respondenți au afirmat că au fost peste hotare anul trecut, în timp ce aproximativ 18,5% au declarat că nu au fost niciodată peste hotare. Interesant este că, în ceea ce privește vârsta, tinerii între 18 și 29 de ani au înregistrat cel mai mare procentaj în privința călătoriilor în străinătate sau a planurilor de a face astfel de călătorii în viitor.

În ceea ce privește așteptările salariale ale moldovenilor, acestea sunt aproape de nivelul real al plăților din Republica Moldova. Cu toate acestea, salariile cresc și, odată cu aceasta, și așteptările oamenilor. Dacă în 2017 moldovenii își doreau un salariu mediu de 10.500 lei pentru a nu pleca peste hotare, în 2024 această sumă a crescut la 17.500 de lei, într-un context în care salariul mediu net pe economie a ajuns la 10.600 de lei.

„La întrebarea Unde vedeți viitorul copiilor voștri? În 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%”, susține Ioniță.

În plus, sondajul a evidențiat și tendințele legate de viziunea moldovenilor cu privire la viitorul copiilor lor. Deși mulți încă își văd viitorul peste hotare, procentul celor care își doresc ca viitorul copiilor să fie în Republica Moldova a crescut în comparație cu anii anteriori.

Totodată, un procent semnificativ de respondenți declară că au rude sau cunoscuți care lucrează peste hotare și că primesc bani/transferuri din străinătate, ceea ce arată o legătură puternică cu diaspora moldovenească.

Moldoveni care s-au întors de peste hotare și nu intenționează să plece în următoarele șase luni. În septembrie 2017 numărul lor era de 11,8%, în iulie 2018 – 12,1%, august 2019 – 8,9%; octombrie 2020 – 7,6%, iunie 2021 – 13,7%, decembrie 2021 – 12,3%, în februarie 2024 a ajuns la 17,5%.

Referindu-se la viitorul copiilor, Ioniță susține că, în 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #munca #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.