Uleiul de măsline e cel mai furat produs în multe dintre supermarketurile spaniole

Uleiul de măsline este cel mai furat produs în multe dintre supermarketurile spaniole, bandele vizând „aurul lichid” în contextul în care preţurile au crescut brusc după seceta de anul trecut din sudul ţării, care a afectat recolta de măsline, transmite News.ro. Bande organizate de hoţi fură uleiul pentru a-l revinde ulterior, potrivit lui Ruben Navarro, şeful lanţului de supermarketuri Tu Super, care operează 30 de magazine în regiunea spaniolă Andaluzia. „Uleiul de măsline a devenit un produs ideal pentru ei „, spune el.

Este al doilea cel mai furat produs din toate supermarketurile din Spania, imediat după băuturile spirtoase. Şunca Iberico se află pe locul al treilea pe lista din sondaj.

Un litru de ulei extravirgin de înaltă calitate, care costa mai puţin de 5 euro în urmă cu patru ani, ajunge acum la 14 euro.

Spania este cel mai mare producător de ulei de măsline, iar familiile îl cumpără de obicei în vrac, pentru gătit.

Ca măsură de siguranţă, supermarketurile au început să lege între ele bidoanele mari de cinci litri cu ulei de măsline şi le-au ataşat de rafturi cu lacăte.

În unele magazine, sticlele de un litru sunt prevăzute cu etichete de securitate care trebuie să fie îndepărtate de către personal.

Jose Izquierdo, şef de vânzări al lanţului de supermarketuri Eroski, spune însă că hoţii folosesc dispozitive magnetice pentru a neutraliza mecanismele de siguranţă.

Uleiul de măsline este în prezent cel mai furat produs în supermarketurile din Aragon, Andaluzia, Castilla-La Mancha, Catalonia, Valencia, Madrid, Insulele Baleare şi Extremadura, potrivit companiei de securitate STC, care a realizat studiul în magazine.

Directorul de marketing al STC, Alejandro Alegre, a declarat că este neobişnuit să vezi un produs alimentar esenţial atât de sus pe lista furturilor. „Uleiul de măsline este singurul care ar putea fi considerat un produs de bază, celelalte sunt şunca iberică, brânzeturile maturate, lamele de ras şi alcoolul”, a declarat Alegre pentru Financial Times. Cultivatorii de măsline şi companiile care presează măslinele pentru a obţine ulei au fost, de asemenea, victimele unor jafuri, hoţii furând zeci de mii de litri de ulei, potrivit FT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a devenit, în primele șapte luni ale anului 2026, cea mai mare piață de desfacere pentru produsele lactate exportate de Ucraina, depășind Polonia și Germania. În perioada ianuarie–iulie, Ucraina a exportat 76,05 mii de tone de produse lactate, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În termeni valorici, exporturile au scăzut cu 18%, până la 218,27 milioane de dolari, potrivit Asociației Producătorilor de Lapte din Ucraina.

Moldova a fost principalul cumpărător al produselor lactate ucrainene, cu importuri în valoare de 50,6 milioane de dolari. Pe următoarele locuri s-au clasat Polonia, cu 28,8 milioane de dolari, și Germania, cu 25,5 milioane de dolari. În topul celorlalte destinații s-au mai regăsit Bulgaria – 10,8 milioane de dolari, Kazahstan – 10,2 milioane, Israel – 10 milioane, SUA – 7,2 milioane, Azerbaidjan – 6,9 milioane, Lituania – 6,6 milioane și Georgia – 6,4 milioane de dolari.

Printre principalele categorii exportate de Ucraina în această perioadă s-au numărat înghețata, care a reprezentat 28% din exporturile de produse lactate, laptele și smântâna concentrate – 24%, untul – 14%, brânzeturile – 13% și cazeina – 9%.

În același timp, Ucraina a importat în primele șapte luni 47,96 mii de tone de produse lactate, în valoare de 219,27 milioane de dolari. Cantitatea importată a crescut cu 36% față de aceeași perioadă din 2025. Brânzeturile au reprezentat 59% din volumul total al importurilor de produse lactate.

Sectorul ucrainean al brânzeturilor se confruntă în prezent cu o presiune tot mai mare din partea importurilor, în special din Polonia, dar și cu problema livrărilor ilegale. Potrivit asociațiilor din domeniu, importurile ilegale ar reprezenta aproximativ 30% din piața brânzeturilor, ceea ce ar provoca pierderi anuale la bugetul de stat de cel puțin 730 de milioane de hrivne.

Pe fondul creșterii importurilor de brânzeturi ieftine din Europa, producătorii ucraineni au redus în unele cazuri producția. În 2025, ponderea produselor importate pe piața ucraineană a crescut de la 38% la 45%, iar în primăvara lui 2026 a depășit 50%. În același timp, producția internă de brânzeturi a scăzut cu 6%, în timp ce importurile de brânzeturi maturate au crescut cu 13%.