Țările UE, împărțite în pro și contra energiei nucleare

Statele membre ale UE au arătat că au poziții divergente cu privire la energia nucleară, iar o tabără, condusă de Franța, insistă pentru promovarea tehnologiei, iar cealaltă, condusă de Germania și Austria, susține în schimb că sursele de energie regenerabilă (SRE) ar trebui să fie prioritare, transmite Reuters.

Diviziunile între cele 27 de state membre cu privire la energia nucleară au jucat un rol din ce în ce mai negativ în politica UE în ultimul an, amânând luarea deciziilor pe măsură ce țările discută dacă energia nucleară ar trebui promovată pentru a se îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor dioxid de carbon (CO2).

Franța conduce grupul de 13 țări pro-nucleare din UE

Înainte de întâlnirea miniștrilor energiei din țările membre, la care Bulgaria a fost reprezentată de ministrul Energiei Rumen Radev, cele două grupuri s-au întâlnit pentru a-și dezvolta strategiile de susținere a tehnologiilor pe care ele le preferă.

Un grup de 13 țări pro-nucleare, condus de Franța, solicită politici nucleare europene mai puternice și afirmă că recentele progrese în negocierile cu Bruxelles-ul pentru a recunoaște importanța energiei nucleare în mixul energetic trebuie exprimate în proiecte concrete și finanțare.

Declarația comună a fost semnată de Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Italia a participat la întâlnire, dar nu a semnat declarația.

Între timp, Austria și Germania s-au aflat în fruntea unui semnal din partea altor 13 state membre ale UE, cerând Bruxelles-ului să promoveze, în schimb, dezvoltarea surselor regenerabile.

Poziția nu menționează în mod specific energia nucleară, dar diplomații europeni spun că aceasta urmărește să pună accentul pe investițiile în surse regenerabile și în rețelele electrice, nu pe cele în tehnologia nucleară. Aceasta a fost semnată de Danemarca, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia și Spania.

Cipru, Lituania și Belgia, care deține președinția rotativă a UE, nu au semnat niciunul dintre documente, în timp ce Țările de Jos le-a semnat pe ambele.

UE are obiective comune pentru extinderea SRE, dar nu și pentru energia nucleară. Diviziunea nucleară reflectă diviziuni mai largi în UE. Franța, care își obține aproximativ 70% din energie din centralele nucleare, este principalul susținător al energiei nucleare în Europa.

Reuters notează că printre aliații Franței sunt și unele țări mai sărace din Europa de Est care au reactoare nucleare sau intenționează să le construiască pentru a-și dezvăța economiile de cărbunele puternic poluant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nucleară #state #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a transportat în luna august 46 548 de tone de mărfuri, dintre care 28 529 de tone au fost exporturi, iar alte 18 019 tone au fost transportate în regim de tranzit.

Potrivit datelor publicate de CFM, cea mai mare cantitate destinată exportului a fost reprezentată de rapiță – 10 789 de tone. Alte 7 526 de tone au fost semințe de culturi oleaginoase, 7 428 de tone – grâu, iar 2 786 de tone – boabe de mazăre.

În cazul tranzitului, pe ruta Basarabeasca–Galați au fost transportate 5 773 de tone de linte și 1 559 de tone de rapiță. Pe ruta Basarabeasca–Reni au fost transportate 2 470 de tone de ulei de floarea-soarelui și 6 031 de tone de orz, iar pe ruta Mohyliv-Podilskyi–Ungheni (CFR) – 3 186 de tone de grâu.

Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au ajuns la un acord privind transportul mărfurilor ucrainene în tranzit pe teritoriul țării noastre. Începând cu 10 august și până la sfârșitul anului 2026, tariful pentru acest tip de transport a fost redus cu 50%.

Înțelegerea urmărește să ofere Ucrainei rute alternative pentru export și import, inclusiv către porturi din România. Una dintre variantele discutate este transportarea cerealelor ucrainene pe cale ferată prin Republica Moldova spre Portul Constanța, în condițiile în care infrastructura portuară ucraineană este afectată de atacurile rusești.

Autoritățile de la Chișinău susțin că tranzitul ucrainean nu afectează transportul producției agricole moldovenești. Potrivit CFM, toate vagoanele proprii destinate cerealelor sunt rezervate prioritar agricultorilor și companiilor din Republica Moldova, iar mărfurile ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane proprii ale operatorilor din Ucraina.

În același timp, CFM a anunțat că acordarea tarifului redus pentru tranzitul ucrainean a generat deja peste un milion de lei venituri pentru întreprindere, iar autoritățile estimează că oportunitatea economică ar putea ajunge la câteva milioane de euro.