Criza resurselor umane în administrația publică: priorități în calea integrării europene

11 Mart. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2024, 11:00 // Actual //  bani.md

Într-un context de schimbări geopolitice rapide și de tensiuni crescânde între Rusia și Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a-și consolida eforturile de integrare europeană. În lumina deschiderii negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, reforma administrației publice și revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar au devenit chestiuni critice pentru viitorul țării, se arată în studiul „Criza Resurselor Umane și Sistemul de Salarizare în Cadrul Autorităților Publice Centrale și Locale în Republica Moldova”, realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Fundației Soros Moldova.

Republica Moldova, situată la granița estică a Europei, se confruntă cu multiple provocări pe plan intern și extern. În timp ce tensiunile geopolitice cresc, oportunitatea aderării la Uniunea Europeană oferă o cale pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. Cu toate acestea, pentru a profita de această oportunitate, Moldova trebuie să abordeze problemele profunde din cadrul administrației sale publice.

În prezent, administrația publică locală și centrală din Moldova se confruntă cu provocări legate de  expertiză, competență și eficiență. Deși există profesioniști în cadrul administrației, sistemele sunt adesea incoerente și ineficiente. Acest lucru pune în pericol capacitatea Moldovei să negocieze aderarea la Uniunea Europeană și să administreze statul în mod eficient.

Una dintre prioritățile imediate este reforma sistemului de salarizare în administrația publică. În prezent, sistemul este complex, inechitabil și demotivant pentru angajați. O reformă salarială centralizată este necesară pentru a asigura competitivitatea și corectitudinea salariilor, simplificând, în același timp, sistemul și făcându-l mai transparent.

„Comparând nivelul de salarizare mediu în Moldova și țările Uniunii Europene, se atestă o diferență substanțială, care urmează să fie depășită prin politici care vor stimula creșterea economică. Mai mult decât atât, în Republica Moldova este înregistrată o diferență substanțială de 29% în nivelul de salarizare în sectorul public și cel privat, ceea ce duce la probleme serioase în reținerea personalului calificat în funcții publice și erodează din corpul deja insuficient de funcționari publici”, susțin autorii studiului.

Reforma salarială în sectorul bugetar trebuie să fie însoțită de măsuri menite să abordeze criza resurselor umane din administrația publică. Fluctuația personalului, lipsa de stabilitate și oportunități de promovare bazate pe merit sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă administrația publică în prezent.

Îmbunătățirea sistemului de gestionare a resurselor umane este esențială pentru a asigura un serviciu public de calitate și pentru a încuraja angajarea și reținerea personalului calificat. Aceasta implică extinderea competențelor secretarilor generali în ministere în domeniul managementului resurselor umane și limitarea puterii decizionale a miniștrilor în acest domeniu.

Mai mult decât atât, autorii studiului susțin că este crucial să se promoveze o cultură organizațională care să stimuleze inovația și excelența. Birocrația excesivă și stilurile de conducere autoritare trebuie să facă loc unei abordări mai participative și orientate spre rezultate.

„Atractivitatea funcției publice este insuficientă, numărul candidaților pe poziții noi în serviciul public este foarte mic, la fel ca și eficiența recrutării. Atragerea, recrutarea și menținerea personalului și a profesioniștilor competenți în serviciul public este o provocare majoră. Oportunitățile de promovare bazate pe merit în funcția publică nu sunt suficiente. Sistemul de promovare și creștere profesională este rigid, lăsat, în mare parte, la discreția șefilor ierarhic superior”, mai constată autorii studiului.

În final, Republica Moldova trebuie să-și consolideze eforturile de reformă administrativă și salarizare în sectorul bugetar pentru a-și asigura viitorul european. Aceste reforme sunt nu numai esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană, ci și pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a țării. Prin consolidarea administrației publice și îmbunătățirea condițiilor de muncă, Moldova poate construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii săi.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Ian. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2026, 15:21 // Actual //  Ursu Victor

Tancul petrolier Marinera, capturt recent de autoritățile Statelor Unite, aparține companiei ruse „Burevestmarin”, al cărei director și unic proprietar este omul de afaceri Ilia Bugai, originar din Crimeea anexată. Informațiile au fost publicate de Novaia Gazeta, care citează date din Sistemul Global Integrat de Informații privind Transportul Maritim al Organizației Maritime Internaționale și din registrul rus al persoanelor juridice (EGRIUL).

Compania lui Bugai a fost înregistrată la Reazani cu doar șase luni în urmă. Din 2018, acesta conduce și firma „Rusneftehimtorg”, specializată în comerțul cu produse petroliere. Potrivit Novaia Gazeta, în 2020 compania a raportat venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble, însă în ultimii ani a înregistrat pierderi.

Datele de pe rețelele sociale arată că Ilia Bugai a absolvit Universitatea Federală din Crimeea în 2008 și în prezent locuiește la Moscova. Jurnaliștii notează că anume conexiunile sale și statutul de proprietar ar fi facilitat schimbarea pavilionului navei și tentativele de evitare a sancțiunilor internaționale.

Capturarea tancului a avut loc la 7 ianuarie, în partea de nord a Oceanului Atlantic, în apropiere de coasta Islandei. Urmărirea navei începuse încă din decembrie, când tancul, care purta atunci numele Bella 1 și naviga sub pavilionul Guyanei, a încercat să se apropie de țărmurile Venezuelei. În timpul urmăririi, nava și-a schimbat denumirea în Marinera și a trecut sub pavilion rusesc. Potrivit Novaia Gazeta, în momentul capturării, tancul ar fi fost escortat de un submarin militar rus.

Autoritățile Statele Unite ale Americii susțin că Marinera era implicată în transportul de petrol venezuelean și iranian, cu încălcarea sancțiunilor americane. Nava a fost arestată în baza unui mandat emis de o instanță din SUA, iar echipajul, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, ar putea fi transferat în Statele Unite „dacă va fi necesar” pentru proceduri judiciare.