Lux pe banii consumatorilor! Cazare de 2,5 milioane pentru șefii de la Transgaz

Operatorul național al sistemului de transport gaze din România, Transgaz, companie care administrează și rețelele de gaz din Republica Moldova, va cheltui în următorii doi ani până la 12,8 milioane lei românești (circa 2,5 milioane euro) pentru servicii de cazare în hoteluri din România.

Contractul-cadru a fost atribuit către opt firme de servicii turistice – Danco PRO Communication S.R.L., D.A.L. Travel, BBook Bed and Breakfast SRL, Touropa SRL, Passpartout Serv, Cartaga Travel Agency, Abiato și Adeo Invest – și prevede asigurarea de cazări în hoteluri de 3, 4 și 5 stele, în funcție de solicitări, scrie economedia.ro.

Potrivit documentației, Transgaz justifică achiziția prin necesitatea organizării deplasărilor în interes de serviciu pentru angajații companiei și membrii Consiliului de Administrație, în contextul implementării Planului de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale 2019–2028, care cuprinde proiecte majore în derulare și dezvoltare.

Contractul acoperă un minim de 728 de nopți și un maxim de 43.962 de nopți de cazare, ceea ce echivalează cu aproximativ 44.000 de înnoptări pe parcursul celor doi ani. Firmele contractate trebuie să ofere o linie de comunicare 24/7 și personal dedicat pentru rezolvarea rapidă a solicitărilor.

Rețeaua de conducte operată de Transgaz are aproape 12.000 de kilometri pe teritoriul României, iar compania gestionează inclusiv infrastructura de transport gaze din Republica Moldova, prin filiala Vestmoldtransgaz.

#sterian #gaz #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.