Expiră termenul limită pentru solicitarea compensațiilor de către fermierii ruinați de dezastrele climaterice

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a reamintit fermierilor afectați de dezastrele naturale din 2023 că termenul limită pentru solicitarea compensațiilor parțiale se apropie rapid. Până pe 15 martie, aceștia pot depune cereri pentru obținerea ajutorului financiar destinat compensării pagubelor produse de calamitățile naturale în anul anterior.

Fermierii trebuie să prezinte un pachet de documente, inclusiv o cerere de ajutor financiar pentru porumb, o copie a certificatului de înregistrare a exploatației agricole, un act de constatare a pagubelor produse culturilor, un certificat de confirmare din partea autorităților locale etc.

Guvernul a alocat 50 de milioane de lei din fondul de intervenție pentru compensarea parțială a pagubelor cauzate de secetă și furtunile cu grindină din 2023. Ajutorul va fi acordat fermierilor ale căror culturi de porumb au fost afectate în proporție de cel puțin 60%, sau ale căror active fixe au fost distruse de uragane. Valoarea asistenței va fi stabilită în funcție de zona afectată și gradul de deteriorare, variind între 1000 și 2500 de lei pe hectar.

Estimările preliminare arată că aproximativ 400 de fermieri vor beneficia de această asistență financiară urgentă. Producătorii din raioanele Cantemir, Cahul, Ștefan-Vodă, Leova și Taraclia au fost printre cei mai afectați de secetă în anul trecut, unele localități raportând pagube de până la 90-100% din plantațiile de porumb.

Ministerul subliniază importanța depunerii cererilor în termenul limită și îi încurajează pe toți fermierii eligibili să profite de această oportunitate de a primi sprijinul guvernamental în aceste vremuri dificile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastre #ajutor #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.