Bitcoin sparge toate recordurile: Criptomoneda a atins pragul de 72.881 de dolari pentru prima oară în istorie

12 Mart. 2024, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
12 Mart. 2024, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.