Ucraina speră la un acord cu Bulgaria pentru două reactoare nucleare. Sofia cere peste 600 de milioane de dolari

24 Mart. 2024, 08:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2024, 08:13 // Actual //  bani.md

Ucraina speră să semneze un acord în iunie pentru a cumpăra două reactoare nucleare din Bulgaria, în timp ce încearcă să compenseze pierderea vastei sale centrale Zaporojia cu șase reactoare, ocupată de Rusia, a declarat pentru Reuters șeful companiei nucleare Energoatom.

Noile reactoare vor fi construite la centrala nucleară Hmelnițki din vestul Ucrainei și vor fi echipate cu echipamente de concepție rusească pe care Kievul vrea să le importe din Bulgaria, a declarat Petro Kotin într-un interviu.

Rusia a obținut controlul asupra centralei Zaporojia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, după ce a lansat invazia sa în Ucraina în februarie 2022. Cele șase reactoare nucleare de la Zaporijia sunt acum oprite.

“Negocierile dintre guvernul Ucrainei și Bulgaria continuă… și cred că undeva în luna iunie vom avea rezultatul încheierii unor contracte cu Bulgaria pentru achiziționarea acestui echipament”, a declarat Kotin.

“Am stabilit (sarcina) în fața organizației noastre de construcții și a centralei Hmelnițki ca aceasta să fie gata de instalare până în iunie”, a spus el, referindu-se la primul dintre cele două reactoare care ar urma să fie gata de instalare imediat.

El a spus că, dacă va fi livrat la timp și în întregime, Energoatom va fi gata să înceapă lucrările de pornire a noului reactor în doi-trei ani, perioadă necesară și pentru fabricarea turbinei pentru unitate. Energoatom se află în discuții preliminare pentru ca General Electric să construiască turbina, a spus el. Cel de-al doilea reactor ar urma să fie instalat mai târziu, iar Kotin nu a oferit un termen.

El a spus că Bulgaria a estimat anterior prețul celor două reactoare la 600 de milioane de dolari, dar că Sofia dorește să crească prețul echipamentului, care, în afara Bulgariei, poate fi cumpărat doar din Rusia.

“Există o dorință constantă din partea bulgarilor de a obține beneficii mai mari pentru ei înșiși decât aceste 600 de milioane de dolari și cu cât trece mai mult timp, cu atât mai mari sunt prețurile pe care le exprimă, dar noi suntem încă concentrați pe prețul de 600 de milioane de dolari”, a spus Kotin.

El a declarat că Energoatom intenționează, de asemenea, să construiască încă două reactoare la Hmelnițkii, bazate pe reactorul american AP-1000, și că societatea va începe să toarne beton pentru cele două noi unități la începutul lunii aprilie.

De la pierderea centralei Zaporojia, Ucraina se bazează pe energia nucleară de la trei centrale în funcțiune din țară, care totalizează nouă reactoare, inclusiv două reactoare aflate în prezent în funcțiune la centrala Hmelnițki.

Kotin a declarat că Ucraina nu a renunțat la planurile de a reporni centrala Zaporojia într-o zi și că, spre deosebire de Rusia, va putea și va ști cum să repună centrala în funcțiune.

“Ei (Rusia) spun în continuare că vor reporni centrala, dar nu o pot porni din punct de vedere tehnic, deoarece nu există linii electrice, apă și personal”, a declarat Kotin, adăugând că Moscova nu dorește să recunoască acest lucru la nivel politic.

Kotin a declarat că Energoatom, care a păstrat personalul care a operat Zaporojia, va fi pregătită să repornească centrala după “de-ocuparea” acesteia și că a pregătit deja echipe speciale pentru a face acest lucru.

După ce barajul Kakhovka a fost aruncat în aer, centrala a pierdut un aflux constant de apă din râul Dnipro, necesar pentru unitățile energetice, iar până în prezent centrala are doar o mică rezervă într-un iaz din apropierea instalației.
Kotin a declarat că, în condițiile actuale, doar un singur reactor poate funcționa cel mult o lună și apoi trebuie oprit din cauza lipsei de apă pentru sistemul său de răcire.

El a precizat că, pentru a reporni centrala, fie trebuie reconstruit barajul distrus de la Kakhovka, fie trebuie construite pompe pentru a furniza apă din Nipru.

“(Este nevoie) undeva în jur de doi ani, dar este vorba despre principalele măsuri costisitoare. În acest timp se vor putea verifica toate sistemele și, dacă nu există niciun sabotaj, toate celelalte sisteme vor fi pregătite pentru punerea în funcțiune.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.