Tona de cacao a ajuns la un nivel record de peste 10.000 de dolari

Cotaţiile futures la cacao au atins marţi un nivel fără precedent de peste 10.000 de dolari tona, continuând trendul ascendent care s-a resimțit în dublarea preţurilor de la începutul anului şi în scumpirea ciocolatei.

Potrivit Bloomberg, piaţa este perturbată de recoltele slabe obţinute de principalii cultivatori de boabe de cacao din Vestul Africii, ceea ce pune lumea pe o direcţie în care se va confrunta cu al treilea deficit anual de aprovizionare. În acest context, se înmulţesc îngrijorările că sectorul nu va putea să îşi asigure suficiente boabe de cacao, ceea ce reprezintă o veste proastă pentru consumatori, dacă producătorii de ciocolată vor continua să transfere costurile pe seama lor sau să vândă batoane de ciocolată mai mici sau care conţin mai puţină cacao.

Marţi, la bursa de la New York, cotaţiile futures la cacao au crescut cu până la 4,5% până la 10.080 dolari pe tonă, un nivel record.

În plus, există riscul ca situaţia de aprovizionare cu boabe de cacao să se înrăutăţească. Normele care urmează să intre în vigoare în Uniunea Europeană, destinate să împiedice vânzarea în magazine a produselor rezultate de pe urma defrişării pădurilor, ar putea face şi mai dificilă aprovizionarea cu materie primă a celor mai mari producători de ciocolată.

Acum, atenţia pieţelor este îndreptată spre Africa de Vest, unde în perioada următoare urmează să fie culeasă cea mai mică din cele două recolte anuale de boabe de cacao. Organismul de reglementare din Coasta de Fildeş, cel mai mare producător mondial, se aşteaptă la o recoltă mai mică de boabe de cacao în acest sezon.

Alţi cultivatori de cacao, precum Brazilia şi Ecuador, încearcă să îşi majoreze producţia, dar durează mai mulţi ani până când arborii nou plantaţi încep să producă, ceea ce amână momentul în care livrările mondiale se vor îmbunătăţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cacao #record #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.