Moldova, o puternică forță navală din regiune! Exportă cereale și importă nisip, carburanți și fertilizanți

Exporturile moldovenești prin Portul Giurgiulești, în primele trei luni ale anului 2024, au constituit 441,7 mii tone de mărfuri și produse livrate. Transportul naval a jucat un rol vital în această performanță remarcabilă. Astfel, Portul Giurgiulești rămâne o verigă esențială în transportul volumelor mari de mărfuri la costuri competitive, ceea ce a contribuit semnificativ la eficiența și rentabilitatea exporturilor moldovenești, constată economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Acesta rămâne principala cale logistică pentru importul materialelor de construcție, a carburanților, fertilizanților și minereurilor în Republica Moldova. La capitolul exporturi, calea fluviomaritimă este opțiunea preponderent aleasă pentru cereale, șrot și ulei de floarea-soarelui.

„Astfel, în primele trei luni ale anului 2024, în R. Moldova au intrat 97 de corăbii, 40 din care au adus materiale de construcție (pietriș, gribură, nisip, perlit- 56,5 mii tone), 16- fertilizanți (50,3 mii tone), 15- minereuri și cărbune, 19- carburanți”, susține Iurie Rija.

Ce ține de exporturile de cereale, economistul spuune că, grâul este cultutra cerealieră, care în 2024 se exportă cel mai activ cu barjele fluviale- din ianuarie până în martie 2024, din porturile țării au ieșit 121 barje încărcate cu 176,15 mii tone grâu. A doua cultură este porumbul- 39 de barje cu 105,4 mii tone porumb încărcat pentru aceiași perioadă.

Exportul produselor din prelucrarea oleaginoaselor se realizează la fel cu preponderență prin porturi- de la începutul anului au ieșit 13 barje încărcate cu 54,9 mii tone ulei de floareasoarelui și 16 barje încărcate cu 47,1 mii tone șrot de floarea-soarelui. Pentru a exemplifica ponderea transportului maritim, în exporturile de ulei, putem lua cifrele de reper pentru perioada ianuarie-februarie 2024, când s-au exportat în total 37,3 mii tone ulei, 79 % din care au fost realizate pe cale maritimă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”