Averea lui Andrei Spînu. Conturi pline, dividende și acțiuni la Airbus, Boeing, Apple și Microsoft

Andrei Spînu a obținut pe parcursul anului 2023, din funcția de ministru al Infrastructurii, un salariu de peste 395,2 de mii de lei, iar de la Președinție 140,2 mii de lei. Dividendele de la WUPP LTD, companie de traducere, au însumat 184 mii de lei, arată datele declarației pe venit.

Oficialul are în proprietate un apartament cu o cotă parte de 100% și o casă unde deține 50%. Valoarea apartamentului este de 102 mii de euro, iar casa – 472 mii de lei. Spînu deține în proprietate patru loturi de terenuri agricole și un teren intravilan.

Totodată, acesta mai indică în declarația sa de avere și interese personale un autoturism/VW Tiguan fabricat în anul 2019 și pe care l-a dobândit în 2020, în valoare de 27 de mii de dolari, precum și un Autoturism/Audi Q5 fabricat în anul 2014, pe care l-a dobândit în anul 2017 și care valoarează 380 de mii de lei.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 11 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova și România. Cele mai multe sume de bani le păstrează la ING România – 30,6 mii euro și 66,4 mii RON.

Oficialul a mai indicat în declarație cote-părți de 1,25% din Bloombrain OU cu valoare de 50 000 euro și cote-părți de 100% din: S.R.L NOMASVELLO M (Chișinău) – cu valoare de cumpărare de 500 lei, Wupp Ltd. (Marea Britanie) – cu valoare de 1000 de dolari și OneTwoStart Ltd (Hong Hong) – 10 000 HKD.

De asemenea, ministrul Spînu mai indică și acțiuni la Airbus cu o valoare de 445 euro , Boeing – 659 USD, Apple – 559 USD și Microsoft – 1084 USD.

La capitolul cheltuieli, ministrul Infrastructurii a cheltuit 35 de mii de euro pentru „turism/tratament”, 5000 de euro pentru servicii educaționale, dar și instalarea panourilor solare în sumă de 237,2 mii de lei. Pentru reparțaia casei a cheltuit 62,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.