Se strânge lațul în jurul bugetului statului! Moldovenii au trimis mai puțini bani acasă. Suma medie a fost de 562 USD

04 Apr. 2024, 13:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
04 Apr. 2024, 13:30 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul IV al anului 2023 au înregistrat o scădere cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 479,26 milioane de dolari americani, ceea ce reprezintă 10,3% din PIB, arată datele Băncii Naționale a Molddovei.

Această diminuare a fost determinată în special de scăderea transferurilor personale cu 36,30 milioane de dolari americani. Intrările remiterilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au diminuat de 2,6 ori, având o pondere de 10,7% din total, în timp ce cele din alte țări au înregistrat o scădere cu 1,1%, cu o pondere de 28,8% din total. În același timp, remiterile din Uniunea Europeană au crescut cu 21,6%, având o pondere majoritară de 60,5% din totalul intrărilor de remiteri personale.

Pe de altă parte, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 7,5% din cauza majorării transferurilor personale cu 16,68 milioane de dolari americani.

Transferurile brute de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice, realizate în anul 2023 prin intermediul băncilor, au constituit 1, 779 miliarde de dolari americani, în scădere cu 3,9% față de anul 2022. Transferurile au provenit în mare parte din țările UE, urmate de alte țări și din țările CSI. Raportat la numărul moldovenilor care muncesc în străinătate 1 milioan, suma medie transefarată a fost de 562 USD,

Din punctul de vedere al provenienței geografice a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, cele din țările UE au înregistrat o creștere cu 11,6%, în timp ce transferurile din țările CSI s-au micșorat cu 64,0%. Cea mai mare pondere a revenit celor din Germania, urmată de Israel, Italia, Franța și Statele Unite ale Americii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 09:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.