Rămâne Transnistria fără gaz în 2025?! Parlicov: Există riscul ca Rusia să reducă volumul de metan

În cazul în care Transnistria rămâne fără gaz din anul 2025 urmare a renunțării Ucrainei la tranzitul gazului rusesc, ministrul Energiei, Victor Parlicov susține că Chișinăul are un plan, dar nu l-a dezvăluit.

„Actualmente există un contract cu Moldovagaz, volumul de gaze necesar malului stâng este asigurat, nu avem semnale că acest contract va fi reziliat. Există totuși riscul că Rusia va diminua volumul de gaz livrat, cum a mai făcut-o și anterior” a punctat ministrul, într-un interviu pentru Moldovalive.

Ministrul susține că nu exista risc real pentru aprovizionarea cu gaze naturale pe întreg teritoriul inclusiv pentru regiunea transnistreană.

„Guvernul a întreprins un sir de acțiuni, a liberalizat piața si a diversificat sursele de aprovizionare cu gaze, astfel încât să asigurăm securitatea livrărilor. Respectiv, suntem în dialog și cu Uniunea Europeană, și cu Ucraina, dar în scenariul de bază, după anul 2024, furnizarea de gaze în regiunea transnistreană se va păstra. Noi suntem pregătiți tehnic pentru orice alt scenariu, iar principala problemă cu regiunea transnistreană rămâne cine va achita pentru consum”, a punctat Parlicov.

Ucraina a avertizat anterior că aprovizionarea cu gaz rusesc către Europa va fi întreruptă de la începutul anului 2025, deoarece va fi sistat contrcatul de tranzit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.