Viorel Doagă va asigura interimatul la vamă în locul lui Igor Talmazan

Viorel Doagă, şef adjunct Departamentul venituri şi control vamal va asigura interimatul la Serviciul Vamal, după ce Igor Talmazan și-a anunțat demisia din data de 10 aprilie.

În mesajul său, Talmazan susținea că: „Totuși, mai este mult de lucru în domeniul integrității instituționale și eticii profesionale. Ultimul caz, în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție, arată că mai este nevoie de multe eforturi. În calitate de conducător, sunt responsabil de buna administrare a Serviciului Vamal și îmi asum atât reușitele, dar mai ales eșecurile din perioada în care am condus Serviciul Vamal și consider că, în calitate de conducător al instituției, este necesar să-mi depun în semn de onoare demisia și să mă retrag din funcția de director al Serviciului Vamal”.

Igor Talmazan a revenit în funcție de director al Serviciului Vamal în data de 17 februarie, după ce la 23 noiembrie 2022 a fost demis din funcție și numit Secretar General al Guvernului.

În perioada iulie – octombrie 2021, Igor Talmazan a fost Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#talmazan #demisie #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.