Elveţia anunţă o scădere semnificativă a activelor ruseşti îngheţate

23 Apr. 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Apr. 2024, 11:48 // Actual //  bani.md

Valoarea activelor ruseşti îngheţate de Elveţia era de 5,8 miliarde de franci (6,36 miliarde de dolari) la finele lui 2023, a anunţat marţi Guvernul elveţian, comparativ cu 7,5 miliarde de franci la sfârşitului anului anterior, o scădere semnificativă ce ar putea creşte presiunile internaţionale ca Elveţia să facă mai mult pentru a sancţiona Moscova, transmite Reuters.

Principalul motiv pentru acest declin este scăderea valorii acţiunilor şi a altor active financiare care au fost blocate, a informat Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), entitatea ce supervizează sancţiunile impuse Rusiei.

Cu toate acestea, declinul valorii activelor ruseşti îngheţate în Elveţia este posibil să declanşeze critici din străinătate că autorităţile de la Berna nu fac suficient de mult pentru a impune sancţiunile concepute să pedepsească Moscova pentru invadarea Ucrainei. Chiar dacă Elveţia şi-a intensificat eforturile pentru pedepsirea companiilor şi indivizilor care o folosesc pentru a ocoli sancţiunile, alte ţări vor ca aceasta să facă mai mult.

Banii îngheţaţi sunt doar o mică parte din activele ruseşti în valoare de 150 de miliarde de franci pe care Asociaţia Bancherilor din Elveţia estima în 2022 că sunt păstraţi în băncile elveţiene.

SECO a mai informat marţi că numărul ruşilor ale căror fonduri sunt blocate în Elveţia se ridică în prezent la 1.703, iar cel al companiilor şi organizaţiilor sancţionate este de 421.

Până acum, Elveţia a adoptat toate sancţiunile destinate să împiedice Rusia să achiziţioneze bunuri şi tehnologie pentru armata rusească, dar autorităţile de la Berna urmează un drum propriu.

Săptămâna trecută, Camera Inferioară a Parlamentului federal a refuzat să se alăture unui grup operativ internaţional pentru punerea în aplicare a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, grup care include SUA, Australia, Canada, Comisia Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie. Anterior, recomandarea Guvernului federal a fost aceea ca Elveţia să nu se alăture acestui grup, susţinând că aceasta cooperează deja cu ţările participante iar rămânerea pe dinafară ar fi benefică pentru summitul global pentru pace în Ucraina, ce va avea loc în perioada 15 – 16 iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.