Prețurile petrolului au scăzut cu peste 3%, până la un minim al ultimelor șase săptămâni

Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu peste 3%, până la un minim al ultimelor şapte săptămâni, din cauza creşterii surprinzătoare a stocurilor de ţiţei din SUA, a perspectivei unui acord de încetare a focului în Orientul Mijlociu şi a inflaţiei persistente din SUA.

Astfel, contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în iulie au scăzut cu 2,89 dolari, sau cu 3,4%, la 83,44 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,93 dolari, sau cu 3,6%, la 79 dolari, notează Reuters.

Astfel, ambele contractele de referinţă ale petrolului au închis la cele mai scăzute niveluri din 12 martie şi, de asemenea, le-a împins pe ambele în teritoriu supravândut din punct de vedere tehnic, pentru prima dată din decembrie 2023.

U.S. Energy Information Administration (EIA) a declarat că firmele energetice au adăugat o cantitate surprinzătoare de 7,3 milioane de barili de ţiţei în stocuri în timpul săptămânii încheiate pe 26 aprilie. Aceasta se compară cu retragerea de 1,1 milioane de barili estimată de analişti într-un sondaj Reuters şi cu creşterea de 4,9 milioane de barili prezentată în datele grupului industrial American Petroleum Institute (API).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contatii #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analistul pieței de petrol și gaze, Mihail Krutihin, a oferit pentru publicația „7×7” răspunsuri la zece întrebări considerate „naive”, dar care explică esența economiei petroliere rusești. Printre ele – de ce, în timp ce prețurile internaționale ale petrolului scad, benzina în Rusia devine tot mai scumpă, de ce Ucraina atacă rafinării și depozite petroliere, dar și cui aparțin de fapt resursele de țiței ale Federației Ruse.

Potrivit expertului, doar 7% din prețul combustibilului reflectă real costurile petroliere, restul de 93% fiind determinat de factori politici, decizii guvernamentale și interesele elitei de la Kremlin.

Conform legii ruse „Despre subsol”, petrolul este proprietatea statului. „Ce este statul? Acei domni în mașini negre cu girofaruri albastre pe străzile Moscovei”, a explicat Krutihin. El respinge mitul că resursele aparțin poporului, subliniind că statul gestionează profiturile ca pe un „fond comun”, folosit pentru cheltuieli de război sau pentru acumulări pe conturi externe.

Analistul susține că firmele private urmăresc profitul pe termen lung, fiind dispuse să investească ani de zile până când un zăcământ devine rentabil. În schimb, companiile de stat sunt presate de oficiali să genereze bani rapid, prin proiecte grandioase, umflate artificial și adesea corupte.

Krutihin a descris situații din nordul Republicii Komi, unde localnicii trăiesc printre scurgeri de petrol și terenuri contaminate. „Când conductele crapă, muncitorii bagă în fisuri cuie de lemn – așa-numiții ‘arici’. Iar jos se adună bălți de petrol”, spune expertul.

Exploatarea țițeiului în Rusia este mult mai dificilă decât în Arabia Saudită sau Iran. O sondă saudită produce între 1.000 și 2.000 tone pe zi, uneori prin presiune naturală. În Rusia, productivitatea medie a unei sonde este de doar 8,5 tone pe zi, ceea ce crește costurile și reduce eficiența.