Răsturnare de situație pe piața gazelor! Ce se întâmplă cu prețurile în această dimineață

Prețurile gazelor naturale pe piața europeană TTF au înregistrat o scădere în dimineața zilei de joi, 8 octombrie, după o perioadă de volatilitate. Potrivit datelor bursiere, cotațiile au coborât de la aproximativ 928 de dolari pentru o mie de metri cubi până la 916,03 dolari, ceea ce reprezintă o diminuare de circa 12 dolari sau 1,3% față de maximul observat în seara zilei de ieri.

Graficul tranzacțiilor, cu intervale de câte un minut, arată că prețul gazelor a atins un maxim local în jurul orei 05:15, după care a intrat pe o traiectorie descendentă. Cele mai pronunțate scăderi au fost înregistrate între orele 05:20 și 06:30, când cotațiile au coborât succesiv sub pragurile de 924, 920 și 918 dolari pentru o mie de metri cubi.

Ulterior, piața a înregistrat o ușoară revenire, însă aceasta nu a fost suficientă pentru a recupera pierderile. La momentul redactării știrii, cotația era de 916,03 dolari pentru o mie de metri cubi, în scădere cu 0,62% față de valoarea de referință afișată de platformă.

Evoluția indică o presiune de vânzare pe termen foarte scurt, în condițiile în care tentativele de revenire au fost urmate de noi scăderi.

Prețul metanului în Republica Moldova s-a majorat cu peste 70% în luna septembrie și a ajuns la 26,14 lei metrul cub..

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului continuă să se mențină peste pragul de 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 40% mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului dintre Statele Unite și Iran, deși livrările de țiței din Orientul Mijlociu au revenit aproape la nivelurile de dinaintea războiului. Potrivit unei analize Bloomberg, cinci factori împiedică ieftinirea petrolului și mențin presiunea asupra economiei mondiale, alimentând inflația și scumpirea carburanților.

Nici măcar anunțul statelor G7 și al partenerilor acestora privind eliberarea a până la 100 de milioane de barili de petrol și motorină din rezervele strategice nu a reușit să tempereze cotațiile. Piața rămâne dominată de incertitudine, în condițiile în care războiul a afectat nu doar producția, ci și transportul, rafinarea și stocurile mondiale de petrol.

Primul factor este teama de o nouă escaladare militară. Statele Unite și Iranul continuă să aibă poziții divergente privind încheierea conflictului, iar Washingtonul trimite noi forțe militare și un portavion suplimentar în Golful Persic. În același timp, Iranul încearcă să controleze circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz, pe unde, înainte de război, tranzita aproximativ 20% din petrolul mondial. Situația este complicată și de rebelii houthi din Yemen, care au anunțat o blocadă a transportului maritim saudit prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Al doilea motiv îl reprezintă explozia costurilor de transport. Chiar dacă petrolul a început să circule din nou prin principalele rute maritime, transportatorii sunt nevoiți să utilizeze trasee alternative și operațiuni suplimentare de transfer al încărcăturilor între nave. Tarifele pentru petrolierele care transportă țiței din Golful Persic spre China au depășit nivelul record de 1,2 milioane de dolari pe zi, costuri care ajung să fie suportate de consumatorii finali.

Al treilea factor este epuizarea rezervelor mondiale. Potrivit companiei de consultanță Energy Aspects, stocurile globale de petrol au coborât la aproximativ 4,3 miliarde de barili, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Comparativ cu luna martie, acestea s-au diminuat cu peste 400 de milioane de barili. În paralel, cererea mondială și-a revenit și a ajuns la aproximativ 104,8 milioane de barili pe zi, cu 6,5 milioane de barili mai mult decât minimul înregistrat în luna mai.

A patra problemă este criza produselor petroliere rafinate, în special a motorinei. Deși fluxurile de țiței din Orientul Mijlociu se redresează, exporturile de combustibili din două dintre cele mai importante centre de rafinare ale lumii, Orientul Mijlociu și Rusia, rămân limitate. Rafinăriile din alte regiuni funcționează aproape de capacitatea maximă pentru a acoperi deficitul și sunt dispuse să plătească prețuri ridicate pentru a-și asigura materia primă. Această situație sporește inclusiv riscul unor opriri neplanificate provocate de suprasolicitarea instalațiilor.

Al cincilea factor este utilizarea petrolului ca instrument de protecție împotriva inflației. În condițiile în care băncile centrale avertizează că scumpirea energiei ar putea determina noi majorări ale dobânzilor, investitorii se orientează către piața petrolului pentru a se proteja de deprecierea puterii de cumpărare. Această cerere financiară suplimentară contribuie la menținerea cotațiilor ridicate, chiar dacă nu este legată direct de consumul fizic de petrol.

„Am pierdut livrări, am redus stocurile și am perturbat capacitatea de a transforma petrolul în produse precum motorina. Reluarea fluxurilor de țiței nu rezolvă instantaneu niciuna dintre aceste probleme”, a explicat Haris Khurshid, director de investiții la Karobaar Capital LP din Chicago, citat de Bloomberg.

Analiștii avertizează că revenirea volumelor exportate nu înseamnă și normalizarea pieței. Atât timp cât transportul petrolului rămâne riscant și costisitor, iar rezervele mondiale sunt la niveluri reduse, prețurile ar putea continua să se mențină ridicate.

Pentru Republica Moldova, dependentă de importurile de produse petroliere, persistența cotațiilor ridicate reprezintă un risc suplimentar pentru prețurile carburanților, costurile transportului și cheltuielile agricultorilor, cu posibile efecte asupra inflației.

Sursa: Bloomberg, 7 octombrie 2026.