Cine este miliardarul ce vinde „moarte” şi cum a reuşit el să unească 18 dintre cele mai letale companii din SUA

Înainte de a intra în afaceri cu arme, înainte de a începe să cumpere producători de puşti de asalt, înainte de a se extinde în vânzarea de lunete şi amortizoare de sunet, înainte de a reuni 18 dintre cele mai letale companii ale Americii într-un singur conglomerat, înainte de a finanţa o bază militară privată, înainte de masacru, înainte de revolta investitorilor, înainte de rechemările şi defectele de produs şi de publicitatea proastă şi de procese – înainte ca toate acestea să se poată întâmpla – Stephen Feinberg, un investitor miliardar, a trebuit să-şi perfecţioneze tehnica de tragere, scrie New York Magazine.

Aşa că într-un weekend de la sfârşitul anului 2005 a lăsat în urmă birourile din Manhattan ale Cerberus Capital, firma de capital privat pe care a fondat-o, şi reşedinţa cu mai multe etaje din Upper East Side, în renovarea căreia a băgat 15 milioane de dolari, şi a călătorit până la Moyock, Carolina de Nord, la poligoanele de antrenament tactic ale Blackwater, un notoriu antreprenor militar privat, pentru un weekend de instruire cu arme de foc cu rază lungă de acţiune. Feinberg, blond, tuns scurt, cu început de chelie şi cu o mustaţă deasă, dar fără barbă, vorbea încet, cu răbdare, cu un accent blând de New York.

Prietenii spun că s-a antrenat la facultate, la Princeton, cu Corpul de Pregătire a Ofiţerilor de Rezervă (ROTC), defilând la exerciţii militare şi trăgând la ţintă cu o puşcă de serviciu standard şi că a urmat chiar şi şcoala de sărituri cu paraşuta. El a părăsit ROTC înainte de absolvire şi a obţinut un loc de muncă pe Wall Street, tranzacţionând valori mobiliare pentru Drexel Burnham Lambert, pionierul obligaţiunilor junk, pe care de obicei nu le vrea nimeni. Zece ani mai târziu, îşi conducea propria firmă. Zece ani după aceea, era un colos pe Wall Street. Acum este un gigant de talie mondială. Feinberg a vrut să revină la vechea pasiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moarte #miliardar #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.