Aproape 40% din banii murdari din lume trec prin City of London și alte dependențe ale Coroanei, a declarat adjunctul ministrului britanic de externe, citat de The Guardian.
Andrew Mitchell a adăugat că dependențele coroanei și teritoriile de peste mări se vor confrunta cu noi solicitări din partea Ministerului de Externe pentru a se conforma legilor britanice care instituie registre publice ale acționariatului beneficiar.
De la adoptarea legislației în Camera Comunelor în 2016, Regatul Unit s-a confruntat cu tergiversări din partea teritoriilor de peste mări, care sunt reticente în a înființa registre publice care să dezvăluie proprietarii finali ai fondurilor din paradisurile fiscale.
„Potrivit unor estimări, 40% din spălarea banilor din întreaga lume – bani furați adesea din Africa și de la africani de către oameni de afaceri corupți, politicieni corupți, lorzi ai războiului și așa mai departe – 40% din acești bani trec prin Londra, teritoriile de peste mări și dependențele coroanei”, a spus el.
Acesta a afirmat că „dependențele coroanei și teritoriile de peste mări nu au făcut încă atât de mult pe cât trebuie să facă” dar a prezis că, cu David Cameron în funcția de ministru de externe, Marea Britanie „va pune un accent mai mare pe introducerea acestor registre deschise de proprietate efectivă”.
El a avertizat: „Dacă aceste teritorii de peste mări și dependențe ale coroanei doresc să aibă regele și steagul nostru, atunci trebuie să accepte și valorile noastre, motiv pentru care suntem atât de hotărâți să ne asigurăm că banii murdari nu pot intra și ieși de acolo”.
Ministrul a declarat că, în timpul președinției britanice a grupului G8 al națiunilor industrializate în 2016, Lordul Cameron a pus „în prim-plan” lupta împotriva banilor murdari și importanța registrelor deschise ale beneficiarilor efectivi.
Este larg acceptat faptul că, după demisia sa din funcția de prim-ministru în 2016, impulsul din interiorul guvernului cu privire la combaterea corupției în teritoriile de peste mări s-a disipat.
Cu toate acestea, în 2018, Regatul Unit a adoptat o lege care prevede ca guvernul să emită un proiect de decret în consiliu care să impună registre ale beneficiarilor efectivi până în 2020, în urma unei revolte a deputaților conservatori.
Mitchell, pe atunci deputat, a fost unul dintre parlamentarii conservatori rebeli.
Insulele Virgine Britanice și Insulele Cayman nu au introdus încă registre publice, iar acum invocă hotărâri ale Curții Europene de Justiție (CEJ) pentru a impune restricții asupra celor care pot accesa registrele. Nici Insulele Virgine Britanice și nici Insulele Cayman nu fac obiectul hotărârilor CEJ.
În 2013, ministrul serviciilor financiare din Insulele Virgine Britanice, Lorna Smith, a declarat că guvernul nu va merge mai departe cu planurile de implementare a registrelor accesibile publicului din cauza unei hotărâri a CEJ despre care a spus că ar putea încălca drepturile omului.
La scurt timp după aceea, guvernul Insulelor Cayman a declarat: „În prezent, progresăm pentru a oferi acces acelor membri ai publicului care îndeplinesc „testul interesului legitim” cerut de această cauză. Aceasta va include accesul părților care caută cu adevărat informații pentru a preveni sau combate spălarea de bani și finanțarea terorismului (de exemplu, mass-media și organizațiile societății civile în anumite circumstanțe, conform hotărârii CEJ).Potrivit sursei citate, acest nou cadru de reglementări va fi introdus cel târziu la sfârșitul anului 2024.