După eșecul programului Prima Casă a lui Plahotniuc, Recean lansează Prima Casă plus

Săptămâna viitoare urmează să fie lansat programul Prima Casă Plus, potrivit anunțului premierului Dorin Recean, în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

„Am discutat și am convenit cu președinta Maia Sandu ca până săptămâna viitoare să definitivăm Programul Prima Casă plus. O să rog Ministerul Finanțelor, Muncii și împreună cu ODA ca până la sfârșitul săptămânii să avem toate lucrurile puse la punct, iar săptămâna viitoare să lansăm programul Prima Casă Plus”, a declarat Recean.

Potrivit datelor recente, Programul „Prima Casă” din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a atractivității sale în 2023, devenind problematic din cauza condițiilor birocratice și a limitelor de cost impuse de bănci.

Anul trecut, doar 60 de credite au fost acordate prin acest program, iar principalul motiv invocat este birocrația excesivă în procesul de acordare a creditelor. Mulți aplicanți consideră acum că obținerea unui împrumut simplu pentru achiziționarea unei locuințe este o opțiune mai atractivă decât a face față cerințelor și întârzierilor asociate cu Programul „Prima Casă”.

O altă problemă majoră este plafonul maxim al costului locuinței impus de bănci, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Această sumă, echivalentă cu puțin peste 50.000 de euro, nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare. În orașe precum Chișinău, prețurile locuințelor au crescut semnificativ, depășind cu mult limita impusă de program.

În plus, majorările bruste ale dobânzilor în 2022 au provocat creșteri substanțiale ale ratelor lunare pentru beneficiarii „Prima Casă”, generând nemulțumiri și proteste în rândul acestora. Guvernul a intervenit plafonând marja maximă aplicată de bănci la trei procente și compensând parțial creșterea dobânzilor.

Lansat în 2018 de liderul PD Vlad Plahotniuc, Programul „Prima Casă” a cunoscut inițial o creștere rapidă în popularitate, atingând un vârf în 2019, când au fost acordate peste 2.700 de credite. Cu toate acestea, pandemia a afectat cererea în 2020, iar în 2022 numărul de credite acordate a scăzut drastic.

În 2023, programul a devenit din ce în ce mai puțin eficient, generând discuții despre necesitatea reformării sau chiar eliminării acestuia. Până în prezent, Programul „Prima Casă” a facilitat achiziționarea a puțin peste 8.200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima #Recean #Plahotniuc #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.