Prăpăd la Calea Ferată! Transportul de mărfuri s-a redus cu 25%

Sectorul transportului feroviar din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă în primele trei luni ale anului 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.În această perioadă, transportul feroviar de mărfuri, care reprezintă aproximativ 15,4% din totalul mărfurilor transportate în țară, a înregistrat cele mai mari scăderi atât în volumul de mărfuri transportate, cât și în distanța parcursă.

Conform informațiilor furnizate, în ianuarie-martie 2024, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a înregistrat o scădere de 24,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, distanța parcursă de aceste mărfuri a scăzut cu 44,5%, reflectând o tendință generală de descreștere a activității în acest sector vital al economiei.

CFM este într-o situație financiară dificilă. La sfârșitul lunii aprilie, compania de stat împrumta 35 miilioane de lei de la Loteria Moldovei pentru achitarea restanețelor la salarii, care se acumulase pe fundalul reducverii transportului de mărfuri.

La capitolul infrastructură, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimuul deceniu, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.