Veaceslav Moldovan, ML Energy: Adevărul din spatele prețurilor energiei electrice în Moldova

24 Mai 2024, 13:46
 // Categoria: Interviu // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 13:46 // Interviu //  bani.md

Veaceslav Moldovan, administrator ML Energy-Group explică discrepanțele de prețuri la energie electrică în Moldova, provocările generate de liberalizarea pieței și acuzațiile aduse privind strategiile de vânzare. Ei aduce în discuție argumente esențiale legate de transparența pieței, eficiența politicilor energetice și impactul asupra consumatorilor. Aflați mai multe detalii și perspective în interviul detaliat de mai jos.

1.În cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”, ați afirmat că în toamna anului 2022, cetățenii moldoveni au achitat în plus circa 12 milioane de lei pentru energie electrică. Pe ce se bazează calculele dvs.?

Diferența de 12 milioane de lei este calculată pe baza prețului mediu care a fost anunțat de către Energocom, care constituie 231 euro preț mediu de achiziție pentru luna noiembrie, cu care a fost cumpărat curentul. Oferta în valoare de 188 euro/MWh și cu un grafic de livrare de 20 MW. Diferența dintre 231 euro și 188 euro este 43 euro. Noi eram gata să livrăm 20 MW în bandă, suma achitată în plus fiind 619,2 mii euro sau 11,8 milioane de lei. E doar o singură ofertă și pe un singur contract. Am avut două oferte, 20 MW și 4 milioane de kWh din surse locale cu o reducere față de cel mai mic preț.

2.Directorul Energocom, Victor Bînzari a spus că ML Energy a profitat de situația din 2022 și a propus un preț mai mare, deși energia electrică pe care ați propus-o este generată de producători eligibili, care au un preț garantat de ANRE pentru 15 ani. Or, dacă s-ar semna un contract cu ML Energy Group, ar fi o încălcare a legii. Cum se explică acest lucru?

Este o afirmație prin care domnul Bînzari încearcă să justifice poziția lui de inacțiune din luna octombrie. ML Energy Group este un furnizor, în grupul de echilibrare a căruia intră diferiți producători. Deci energia electrică oferită Energocom nu este energie electrică generată sau care ar fi trebuit să fie generată de producători care au statut eligibil în tarifele garantate de 15 ani. Același producător poate să aibă statut de eligibil sau poate să nu aibă. Elementul de bază a fost că un producător putea să aibă 3 sau 4 turbine și doar pentru una singură să aibă acest tarif garantat de 15 ani. Atunci noi am spus că putem garanta că energia electrică vândută către Energocom să fie doar energie electrică generată de turbinele eoliene care nu au acest statut, iar Energocom fiind partea responsabilă de cercetarea de origine, putea să vadă ce produce fiecare stație fotovoltaică sau eoliană și să determine dacă energia electrică este generată de turbinele care au acest statut preferențial sau garanțiile de stat. Acuzațiile că noi am încercat să profităm sunt incorecte. Încă în anul 2022, când nu se vorbea despre criza energetică și livrările de energie electrică asigurate de Cuciurgan și din Ucraina, noi am venit cu o reducere față de cel mai mic preț cu care cumpăra Energocom. Reducerea era la cel mai mic preț din luna octombrie și noiembrie și a fost prezentată ca să se vadă experiența. Reducerea este cel mai mic preț și aceasta se baza pe faptul că Energocom avea în acea perioadă statut special de serviciu public și, de aceea, nu putea să cumpere mai scump decât din alte surse. Astfel, ML Energy a venit cu o ofertă de reducere față de cel mai mic preț. Nu este vorba de câștig, ci de faptul că noi am vrut să vindem energia pe care o aveam în plus.

3.De ce insistați să vindeți energie electrică către Energocom? Dl Bînzari crede că aceasta este o chestiune de principiu? La urma urmei, piața este deschisă și aveți posibilitatea să o vindeți altor furnizori (Premier Energy sau FEE-Nord).

Din păcate, noi am vrut să colaborăm și cu alți furnizori, oferindu-le lor curentul, dar din 23 mai 2022, când a fost introdusă Starea de Urgență în domeniul energetic, Energocom a fost desemnat cu statut special de serviciu public și doar acesta este unicul furnizor de la care Premier Energy și FEE-Nord puteau cumpăra energie. Această prevedere a fost prelungită și a rămas valabilă până la sfârșitul anului 2024. Astfel, nici Premier Energy și nici FEE-Nord nu pot încheia un contract de livrare de energie electrică cu alt furnizor decât Energocom. Este o restricție legală.

4.Specificitatea energiei electrice din surse regenerabile depinde de vreme. Dacă nu este vânt, nu se furnizează energie electrică?

Dacă vorbim despre 20 MW pe care i-am propus Energocom, acest volum de energie era din sistemul energetic din România. În acest caz, pentru livrarea celor 20 MW exista garanția partenerilor noștri din România. Dacă vorbim despre sursele locale pentru livrarea către Energocom, principiul este în felul următor: energia produsă de fondatorii grupului sau de cei care fac parte din ML Energy este non-intermitentă și, în acest caz, depinde de condițiile meteorologice. Dar, conform contractului, noi trebuia să prezentăm zilnic un grafic cu energia pe care o puteam asigura pentru ziua următoare, ceea ce ar fi dus la achiziția unei cantități mai mici de energie de pe piețele organizate sau, dacă vorbim de prezent, la reducerea importurilor din alte țări.

5.Până la urmă, prețul pe care îl oferiți Energocom este mai mic decât cel cu care ei cumpărau de la producători eligibili?

Sigur că a fost mai mic, fiindcă producătorii eligibili vând cu prețul stabilit de ANRE, însă acesta este mult mai mare față de prețul mediu de piață. Oferta noastră a fost bazată pe reducerea față de prețurile de piață. Și în prezent, acestea sunt mai mici față de prețurile de piață, dar și față de prețurile garantate.

6.Dar dacă să comparăm cu prețul oferit de MGRES?

Oferta cu care am venit presupunea reducerea față de cel mai mic preț. În cazul în care cel mai mic preț era de la Cuciurgan, energia regenerabilă era oferită cu reducere față de prețul de la Cuciurgan.

7.Și dacă prețul oferit de compania dvs. este mai mic decât cel de la MGRES, dar cei de la guvern ne spun că la MGRES este cel mai mic preț din regiune, de ce insistați pe Energocom? De ce nu exportați această energie?

În prezent, noi vindem energie electrică în România și Ucraina. Ideea este că livrăm nu pentru că prețurile sunt mai mari, ci pentru că suntem nevoiți, deoarece există cerere pe piața din Moldova, dar se refuză încheierea unui contract cu noi. (…) Noi am putea să vindem energie electrică în Republica Moldova oferind un cost mai mic, ceea ce, în final, ar putea duce la reducerea tarifelor. Noi dorim un raționament economic în relațiile economice interne. Pe de altă parte, este o situație stranie, în care noi suntem practic obligați să exportăm energia. Investitorii sunt mirați de faptul că întreprinderile de stat nu vor să cumpere energia, pe care noi suntem nevoiți să o exportăm, în timp ce statul importă de pe alte piețe.

8.Din 2025 ne așteptăm la liberalizarea pieței de energie electrică. Ce va schimba acest lucru pentru producătorii de energie regenerabilă?

Cele mai mari schimbări au avut loc în 2022, când a fost schimbat mecanismul de prognozare. S-a trecut la ofertarea pe oră, de la cea lunară. Liberalizarea pieței va elimina un element subiectiv cu care ne confruntăm pe piața locală în lipsa unei concurențe majore. Or, în Republica Moldova nu este dezvoltat elementul de distribuție pe orizontală. Noi o producem, dar o vindem în străinătate. Liberalizarea pieței, precum este în Ucraina și România, oferă posibilitatea ca ofertantul să nu se cunoască cu cel care vinde. Acest lucru creează un preț de piață, nu unul dictat sau impus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!