UE și Guvernul Austriei susțin, prin eforturi comune, digitalizarea sistemului de educație și formare profesională

Digitalizarea sistemului educațional reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova. Tranziția digitală înseamnă crearea unui sistem comun care permite autorităților să reformeze sistemul de învățământ, iar instituțiilor de resort să aibă acces la date actualizate. În acest sens, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Austriei, sunt demarate o serie de proiecte care au menirea de a îmbunătăți și consolida sistemul educațional digital.

În cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), în parteneriat cu Fundația Europeană pentru Formare (ETF), a organizat un eveniment dedicat digitalizării sistemului de Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT).

Acesta a reunit principalii actori ai dezvoltării sistemului ÎPT: Centrele de Excelență, comunitatea donatorilor care sprijină consolidarea ÎPT, industria TIC și reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, care au lansat discuții și dezbateri privind importanța accelerării digitalizării învățământului profesional, având la bază rezultatele unei cercetări aprofundate efectuate de către ETF.

Documentul de cercetare relevă principalele constatări pe acest domeniu și include o serie de recomandări adaptate atât la nivel național, cât și la nivel instituțional, bazate pe rezultatele unui sondaj amplu care acoperă toate cele 88 de instituții ÎPT din Moldova, fiind completat de o serie de interviuri cu actorii implicați activ la realizarea acestui deziderat.

Componentele de bază ale documentului țin de: infrastructura digitală a instituțiilor de învățământ, competențele digitale ale cadrelor didactice de toate categoriile, aplicațiile educaționale, inclusiv pentru evaluarea digitală a elevilor care permite feedback rapid și cuantificat, oportunitățile de formare a competențelor digitale pentru predare-învățare, nivelul competențelor digitale ale elevilor și oportunitățile de dezvoltare a acestora prin acreditarea în baza cursurilor autorizate de către minister.

Mai mult, documentul oferă informații esențiale despre programele de formare concepute pentru perfecționarea competențelor digitale a personalului didactic, care reprezintă drept o oportunitate de formare continuă menită să consolideze comptențele digitale ale pedagogilor, cât și date despre instrumentele digitale dezvoltate, întru buna gestionare a informațiilor despre volumul de muncă al elevilor și profesorilor. Această abordare, pedagogia digitală, are menirea să susțină elevii în asimilare facilă și animată a informației teoretice și practice. Obiectivul central este formarea competențelor profesionale ale elevilor din ÎPT prin instrumente digitale, care fac procesul de învățare mai ușor, mai rapid, mai țintit, mai interesant.

De asemenea, Sistemului Informațional de Management în Educației (SIME) este consolidat cu suportul Uniunii Europene și Guvernului Austriei. Acest fapt îi va permite Ministerului Educației și Cercetării să ia decizii strategice privind dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională, având la bază date veridice și actualizate asupra funcționalității sistemului ÎPT pe întreg teritoriul țării.

Ce înseamnă modernizarea SIME? Aceasta presupune extinderea funcționalității cu două module noi, și anume: „Registrul electronic” – care va fi utilizat de către profesori și va permite gestionarea datelor privind rezultatele elevilor, prezența, monitorizarea calificărilor oferite de instituții, printre altele, și „Agenda electronică” care va permite monitorizarea automată a prezenței elevilor și va preveni tendințele de absenteism. În mod similar, profesorii vor putea utiliza agendele electronice pentru a monitoriza progresul academic al elevilor și vor putea distribui cu ușurință anunțuri, teme, conținut educațional, dar și multe altele.

Până la finele anului 2025, toate activitățile sus menționate se vor realiza în cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale” întru realizarea obiectivelor privind alinierea standardelor la nivel internațional a sistemului educație, la capitolul utilizării instrumentelor TIC în procesul de predare – învățare, obiectiv stipulat în Strategia Națională „Educație – 2023”.

Programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, este finanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare (ADC) și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone – Asistența Poloniei; și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și Solidarity Fund PL (SFPL) în Moldova.

#ADA #digitalizare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea tarifelor Căii Ferate din Moldova pentru tranzitul mărfurilor ucrainene ar putea fi mai puțin atractivă decât sugerează procentul de 50% anunțat public. Economistul Iurie Rija arată într-o analiză că, raportată la tarifele aplicate efectiv anterior, reducerea medie este de 34,7%, iar avantajul obținut poate fi anulat complet în cazul unor întreruperi ale rutelor feroviare din Ucraina.

Din 12 august 2026, pentru rutele incluse în grila de tranzit este aplicat coeficientul K=0,50, fără o condiție minimă de volum, facilitatea este valabilă până la sfârșitul anului.

Rija explică însă că reducerea de 50% este valabilă atunci când noul coeficient este comparat cu tariful integral, K=1. În realitate, pe mai multe rute erau aplicate deja reduceri, coeficienții anteriori fiind cuprinși între 0,66 și 0,80. Din acest motiv, discountul efectiv mediu este de 34,7%, iar economia medie ajunge la 6,35 dolari pentru fiecare tonă transportată.

Diferențele sunt importante de la o rută la alta. Pe traseul Basarabeasca–Vălcineț, tariful scade de la 19,70 la 14,07 dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o reducere efectivă de 28,6%. Pe Vălcineț–Giurgiulești, economia ajunge la 10,10 dolari pe tonă, iar pe segmentul Giurgiulești–Basarabeasca tariful este într-adevăr redus la jumătate, de la 11,67 la 5,83 dolari pe tonă.

Economistul atrage atenția că reducerea tarifelor obligă CFM să transporte volume mai mari dacă vrea să-și păstreze aceleași venituri brute. Pe rutele unde coeficientul a coborât de la 0,70 la 0,50, volumul trebuie să crească cu 40%. Astfel, pentru fiecare 100 mii de tone transportate anterior ar fi necesare acum 140.000 de tone.

În cazul reducerii coeficientului de la 0,80 la 0,50, CFM ar avea nevoie de o creștere a volumelor cu 60%, iar la trecerea de la 0,66 la 0,50 cu 32%. Și acestea sunt doar pragurile necesare pentru menținerea venitului brut, fără a lua în calcul costurile infrastructurii, tracțiunii, echipajelor, manevrelor și uzurii rețelei.

Rija avertizează că principala vulnerabilitate nu este însă numărul vagoanelor, ci capacitatea infrastructurii. Chiar dacă marfa ucraineană este transportată în vagoane și cu locomotive ucrainene, trenurile au nevoie în Republica Moldova de linii disponibile, stații de primire, control tehnic, manevre, echipaje autorizate și ferestre de circulație.

„Vagonul poate fi ucrainean, dar capacitatea rețelei este moldovenească”, spune Rija. Pentru agricultorul moldovean, riscul nu constă neapărat în faptul că trenul ucrainean îi va lua vagonul, ci că îi poate ocupa linia, locomotiva sau intervalul în care trebuia expediată propria marfă.

O altă problemă este războiul din Ucraina. Rija amintește că infrastructura feroviară ucraineană este o infrastructură strategică supusă atacurilor, iar funcționarea coridorului moldovenesc depinde inclusiv de căile ferate aflate dincolo de frontieră. Ukrzaliznytsia a comunicat că în 2025 infrastructura sa feroviară a fost atacată mai des decât în 2023 și 2024 luate împreună, iar atacurile au continuat și în 2026.

Economistul simulează inclusiv ce s-ar întâmpla dacă una dintre două intrări feroviare nordice ar deveni temporar indisponibilă. Dacă prin acestea ar circula câte zece trenuri săptămânal, iar una ar fi închisă, cealaltă ar trebui să preia toate cele 20 de trenuri.

Dacă însă capacitatea sa maximă ar fi de numai 13 trenuri, după prima săptămână s-ar forma o coadă de șapte garnituri. După două săptămâni, aceasta ar putea ajunge la 14 trenuri, circa 14.000 de tone de marfă și 210 vagoane blocate în circuit.

În asemenea condiții, avantajul financiar al tarifului redus poate dispărea rapid. Rija oferă exemplul unei economii de 6 dolari pe tonă datorită discountului. O redirecționare a trenului ar putea costa suplimentar 3 dolari pe tonă, staționarea încă 2 dolari, iar costurile financiare și riscurile contractuale alte 2 dolari.

Rezultatul: economia de 6 dolari se transformă într-un cost suplimentar net de un dolar pe tonă. „Pe hârtie, ruta rămâne mai ieftină. În realitate, devine mai scumpă și mai puțin predictibilă”, constată economistul.

Perturbările ar putea lovi indirect și agricultorii moldoveni. Într-un scenariu prezentat de Rija, dacă rotația unui vagon crește de la șapte la zece zile, productivitatea acestuia scade cu aproximativ 30%. Pentru un parc de 700 de vagoane moldovenești, capacitatea teoretică ar coborî de la circa 195.000 la 136.500 de tone lunar.

Costul ar putea ajunge în final în prețul oferit fermierului. Dacă exportatorul introduce o rezervă suplimentară de risc de numai 5 dolari pe tonă, un agricultor care vinde 1.000 de tone ar putea încasa cu 5.000 de dolari mai puțin.

Rija nu susține însă că tranzitul ucrainean este automat dezavantajos pentru Republica Moldova. Dacă fluxurile sunt bine planificate, acestea pot genera venituri suplimentare pentru CFM și pot contribui la întreținerea infrastructurii fără să afecteze exporturile locale.

Economistul consideră însă obligatoriu un plan de rezervă pentru situațiile în care una dintre rutele din Ucraina este întreruptă. Ar trebui stabilite din timp traseele alternative, capacitățile maxime zilnice și săptămânale, regulile de redirecționare și cine suportă costurile suplimentare.

În concluzie, Rija susține că un discount de 5–10 dolari pe tonă poate transforma Moldova într-un coridor competitiv, însă câteva zile de blocaj, staționarea trenurilor și o rută ocolitoare pot consuma întregul avantaj. Pentru Guvern, spune economistul, sprijinirea Ucrainei trebuie însoțită de protejarea exportului moldovenesc și de un plan de continuitate care să împiedice transferarea costurilor asupra agricultorilor.