Mor pe capete în Moldova! Boala teribilă care face prăpăd. E de neoprit

În anul 2023, numărul deceselor înregistrate în Republica Moldova a fost de 33,7 mii, potrivit datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o scădere de 6,8% față de anul 2022, când s-au înregistrat 36,2 mii de decese. Rata mortalității generale a scăzut la 13,7‰, cu 0,6 decese mai puțin la o mie de locuitori comparativ cu anul precedent.

Analiza pe sexe arată o rată a mortalității de 15,7‰ pentru bărbați și 11,9‰ pentru femei. Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, principalele cauze de deces în 2023 au fost bolile aparatului circulator (57,8%), tumorile maligne (17,6%), bolile aparatului digestiv (8,4%), accidentele, intoxicațiile și traumele (4,9%) și bolile aparatului respirator (4,6%).

Un aspect notabil este diferența semnificativă între mortalitatea bărbaților și femeilor. Femeile sunt mai afectate de bolile aparatului circulator, având o rată cu 14,6 puncte procentuale mai mare decât bărbații. Pe de altă parte, bărbații prezintă o “supramortalitate masculină” în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, fiind de 3,8 ori mai predispuși la aceste cauze de deces decât femeile. De asemenea, mortalitatea bărbaților din cauza bolilor aparatului respirator este de 2,1 ori mai mare, iar cea din cauza tumorilor maligne și bolilor aparatului digestiv este de 1,4 ori mai ridicată comparativ cu femeile.

Diferențele în mortalitate sunt semnificative și la nivel teritorial. În regiunea Nord, 62,3% dintre decese au fost cauzate de bolile aparatului circulator, în timp ce cea mai mare pondere a deceselor prin tumori maligne s-a înregistrat în municipiul Chișinău (21,9%) și UTA Găgăuzia (19,2%). Bolile aparatului digestiv au cauzat 10,4% din decesele în regiunea Centru și 9,3% în regiunea Sud. Mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost mai ridicată în municipiul Chișinău (5,3%) și în regiunea Sud (5,1%). Regiunile Centru și Sud au înregistrat, de asemenea, un nivel mai înalt al deceselor din cauze externe, cum ar fi accidentele, intoxicațiile și traumele (5,4%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maladii #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .