Mureșan aruncă zarurile: Republica Moldova ar putea adera la UE înaintea Ucrainei, chiar dacă în prezent sunt la pachet

În prezent, Ucraina și Republica Moldova sunt la pachet pe calea integrării europene, dar rezultatul final va depinde de progresele individuale ale fiecăreia, a explicat în cadrul emisiunii „Realitatea românească” de la Vocea Basarabiei, europarlamentarul Siegfred Mureșan.

„În prezent, Republica Moldova și Ucraina sunt tratate ca un pachet în discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este o abordare corectă și justificată, care este în interesul ambelor țări. La începutul acestui proces, ele sunt evaluate împreună, dar la final, fiecare țară va fi evaluată pe baza propriilor merite și va adera atunci când va fi pregătită”, a declarat Mureșan.

Europarlamentarul a subliniat că Republica Moldova are șanse reale de a ajunge la destinație înaintea Ucrainei, mai ales dacă va menține o guvernare proeuropeană și va continua implementarea reformelor necesare. „Dacă în Republica Moldova vom avea o guvernare proeuropeană, țara poate ajunge să adere la UE înaintea Ucrainei. Totul va depinde de gradul de implementare a reformelor”, a explicat el.

În contextul simpatiei de care se bucură Ucraina la nivel european datorită luptei sale pentru independență și rezistenței împotriva agresiunii externe, Mureșan a recunoscut că Republica Moldova beneficiază, de asemenea, de acest capital de simpatie. „Ucraina se bucură de o mare simpatie la nivel european datorită luptei oamenilor pentru libertate și pentru modul în care fac față agresorului. Și Republica Moldova beneficiază de acest capital de simpatie”, a spus el.

Totuși, Mureșan a subliniat că la final, fiecare stat va fi evaluat individual și va adera la Uniunea Europeană în funcție de propriile merite și de gradul de pregătire. „La final, fiecare stat va fi evaluat pe baza propriilor merite și va adera când este pregătit. În momentul de față, acest pachet este util pentru ambele țări, dar viitorul va depinde de reformele implementate”, a concluzionat europarlamentarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muresan #integrare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.