67 de miliarde de euro s-au investit anul trecut în protecția mediului la nivelul UE

În 2023, țările UE au investit aproximativ 67 de miliarde de euro în active esențiale pentru furnizarea de servicii de protecție a mediului, estimează Eurostat.

Acestea au inclus stații de epurare a apelor uzate, vehicule pentru transportul deșeurilor, achiziții de terenuri pentru a crea rezervații naturală sau echipamente mai ecologice pentru producție.

Aproximativ 40 de miliarde de euro (60% din totalul investițiilor în protecția mediului) au fost cheltuite de corporații, atât furnizorii specializați în servicii de protecție a mediului (de exemplu, companii private care se ocupă cu colectarea și procesarea deșeurilor și cu canalizare), cât și de corporații care achiziționează tehnologii și echipamente care reduc presiunile asupra mediului care decurg din procesul lor de producție. Administrațiile publice și sectorul non-profit au reprezentat restul de 40% din investiții.

Cea mai mare sumă investită a fost legată de serviciile de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor. În 2023, acestea au reprezentat 41,6%, respectiv 26,6% din totalul investițiilor pentru protecția mediului.

Protecția aerului a reprezentat 10,4% din investițiile pentru protecția mediului. Administrația generală de mediu, cercetarea și dezvoltarea și protecția împotriva radiațiilor au reprezentat 8,4%. Biodiversitatea și protecția peisajului au reprezentat 6,4%; protecția solului și a apelor subterane 5,6% și reducerea zgomotului restul de 1,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.