Prindem viteză pe hârtie: Strategia 2030 promite o creștere economică explozivă

05 Iun. 2024, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2024, 16:57 // Actual //  bani.md

Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Economică până în 2030, care prevede o creștere anuală a PIB-ului de 8%. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, strategia vizează realizarea unei creșteri economice medii de 5% în perioada 2024-2026 și de 8% în perioada 2027-2030.

Conform planului, ponderea investițiilor străine directe (ISD) în PIB va crește de la 34,1% în 2022 la 40% până în 2026 și la 55% până în 2030. Investițiile în industria prelucrătoare și TIC sunt planificate să crească de la 5,3% în 2022 la 6,5% până în 2026 și la 8,5% până în 2030. De asemenea, ponderea PIB-ului generat în afara municipiului Chișinău este preconizată să crească de la 40% în 2022 la 42,5% până în 2026 și la 46% până în 2030.

În domeniul energiei regenerabile, ponderea în consumul total va ajunge la 25% până în 2026 și la 27% până în 2030. Exporturile sunt așteptate să crească cu o rată anuală medie de 20% în perioada 2024-2026 și de 15% în perioada 2027-2030. Investițiile întreprinderilor finanțate prin credite garantate de stat vor atinge 5 miliarde de lei până în 2026 și 10 miliarde de lei până în 2030. Ponderea exporturilor Moldovei în comerțul mondial va crește de la 0,014% în 2022 la 0,018% în 2026 și la 0,020% în 2030.

Starea drumurilor naționale va fi îmbunătățită, ponderea celor în stare „bună” și „foarte bună” urmând să crească de la 31,54% în 2022 la 50% în 2026 și la 75% în 2030. Valoarea adăugată brută în industria prelucrătoare va crește de la 9% în 2022 la 11% în 2026 și la 13% în 2030. Ponderea întreprinderilor inovatoare va crește la 15% în 2026 și la 18% în 2030.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a subliniat că strategia aprobată reprezintă o viziune de dezvoltare economică durabilă pentru Republica Moldova. „Prin această strategie, vizăm o creștere anuală a PIB-ului de 8%, stimulând inovațiile și creând un mediu optim pentru dezvoltarea afacerilor. Documentul important aprobat va ghida Moldova spre o economie prosperă pentru cetățenii săi.”

Strategia include măsuri pentru eliminarea birocrației, sprijinirea sectorului serviciilor, dezvoltarea industriei inovării și transformarea economiei într-o direcție durabilă și ecologică. Digitalizarea este, de asemenea, un pilon principal, cu integrarea tehnologiei digitale în toate aspectele economiei pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, responsabil de implementarea strategiei, estimează că aceste măsuri vor crea locuri de muncă bine plătite, vor crește veniturile și vor îmbunătăți calitatea vieții. Moldova se va transforma într-un stat cu o economie durabilă, incluzivă, ecologică, digitală și rezistentă la crize, pe deplin pregătită pentru aderarea la UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariul minim pe țară va crește cu 700 de lei de la 1 ianuarie 2027. Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede majorarea de la 6 300 la 7 000 de lei brut pe lună, adică o creștere de 11,1%.

Pentru o normă întreagă de 169 de ore în medie pe lună, salariul minim ar ajunge la 41,42 lei pe oră. Acolo unde legea prevede un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână, tariful minim orar ar fi calculat împărțind cei 7 000 de lei la numărul mediu de ore lucrate lunar potrivit acelui program.

La consultările din 5 noiembrie au fost discutate trei variante pentru salariul minim pe țară, de 7 000, 7 300 și 7 600 de lei. Potrivit notei informative, bugetul pentru 2027 poate acoperi varianta de 7 000 de lei. O majorare mai mare ar necesita fie bani în plus, fie mutarea unor fonduri de la alte programe.

În sectorul bugetar, angajații cu salarii de bază sub 7 000 de lei vor primi o plată compensatorie. Ministerul Finanțelor estimează costurile suplimentare la 204 milioane de lei pentru 11 luni de plată. Peste 90% din costul compensațiilor ar reveni bugetelor locale, din care sunt plătiți angajați din învățământ, cultură și asistență socială.

Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului au semnat o convenție colectivă prin care au stabilit un salariu minim de 7 600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, cu 600 de lei peste nivelul propus la nivel național.