Alarma bancherilor europeni: Avansul AI intensifică dependenta de giganții tehnologici americani

Directorii băncilor europene au exprimat îngrijorări privind dependența tot mai mare a instituțiilor financiare de marile companii americane de tehnologie în contextul avansului Inteligenței Artificiale (AI), avertizând că acest lucru ar putea crea noi riscuri pentru industria bancară, conform unor interviuri acordate Reuters.

Interesul pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în serviciile financiare a crescut de la lansarea ChatGPT la finele lui 2022, iar acum băncile analizează posibilitatea utilizării AI generative. Cu toate acestea, directorii participanți la o reuniune a industriei fintech, desfășurată săptămâna aceasta la Amsterdam, au subliniat că volumul necesar de putere de calcul pentru dezvoltarea capacităților de AI va face băncile și mai dependente de un număr mic de furnizori de tehnologie.

Bahadir Yilmaz, directorul de tehnologie al ING, a declarat că se așteaptă ca dependența de marile companii americane de tehnologie să crească în viitorul apropiat, în ceea ce privește infrastructura și echipamentele necesare. „Vei avea întotdeauna nevoie de ei pentru că uneori puterea de calcul de care este nevoie pentru aceste tehnologii este uriașă. De asemenea, nu este fezabil pentru o bancă să construiască această tehnologie”, a explicat Yilmaz.

Yilmaz a subliniat că dependența băncilor de un număr mic de companii de tehnologie reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri, îndemnând băncile europene să se asigure că pot trece de la un furnizor de tehnologie la altul și să evite situația în care sunt blocate la un singur furnizor.

Anul trecut, Marea Britanie a propus reglementări pentru a gestiona dependența semnificativă a firmelor financiare de companiile externe de tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM și Amazon. Autoritățile de reglementare sunt preocupate că problemele la o singură companie de cloud computing ar putea afecta serviciile mai multor instituții financiare.

În prezent, ING testează un chatbot AI utilizat pentru 2,5% din conversațiile de tip customer service, iar Yilmaz estimează că va dura aproximativ un an până când acest chatbot va gestiona mai mult de jumătate din conversațiile de acest tip.

Într-o declarație recentă privind Inteligența Artificială, Autoritatea de Reglementare de pe Piața de Capital din UE a avertizat că băncile și firmele de investiții au obligația legală de a proteja clienții în utilizarea AI, anticipând un impact semnificativ al tehnologiei asupra protecției investitorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #AI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.