Alarma bancherilor europeni: Avansul AI intensifică dependenta de giganții tehnologici americani

Directorii băncilor europene au exprimat îngrijorări privind dependența tot mai mare a instituțiilor financiare de marile companii americane de tehnologie în contextul avansului Inteligenței Artificiale (AI), avertizând că acest lucru ar putea crea noi riscuri pentru industria bancară, conform unor interviuri acordate Reuters.

Interesul pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în serviciile financiare a crescut de la lansarea ChatGPT la finele lui 2022, iar acum băncile analizează posibilitatea utilizării AI generative. Cu toate acestea, directorii participanți la o reuniune a industriei fintech, desfășurată săptămâna aceasta la Amsterdam, au subliniat că volumul necesar de putere de calcul pentru dezvoltarea capacităților de AI va face băncile și mai dependente de un număr mic de furnizori de tehnologie.

Bahadir Yilmaz, directorul de tehnologie al ING, a declarat că se așteaptă ca dependența de marile companii americane de tehnologie să crească în viitorul apropiat, în ceea ce privește infrastructura și echipamentele necesare. „Vei avea întotdeauna nevoie de ei pentru că uneori puterea de calcul de care este nevoie pentru aceste tehnologii este uriașă. De asemenea, nu este fezabil pentru o bancă să construiască această tehnologie”, a explicat Yilmaz.

Yilmaz a subliniat că dependența băncilor de un număr mic de companii de tehnologie reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri, îndemnând băncile europene să se asigure că pot trece de la un furnizor de tehnologie la altul și să evite situația în care sunt blocate la un singur furnizor.

Anul trecut, Marea Britanie a propus reglementări pentru a gestiona dependența semnificativă a firmelor financiare de companiile externe de tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM și Amazon. Autoritățile de reglementare sunt preocupate că problemele la o singură companie de cloud computing ar putea afecta serviciile mai multor instituții financiare.

În prezent, ING testează un chatbot AI utilizat pentru 2,5% din conversațiile de tip customer service, iar Yilmaz estimează că va dura aproximativ un an până când acest chatbot va gestiona mai mult de jumătate din conversațiile de acest tip.

Într-o declarație recentă privind Inteligența Artificială, Autoritatea de Reglementare de pe Piața de Capital din UE a avertizat că băncile și firmele de investiții au obligația legală de a proteja clienții în utilizarea AI, anticipând un impact semnificativ al tehnologiei asupra protecției investitorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #AI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.