Orban, fidel lui Putin! Nu dorește prea curând să renunțe la achizițiile de gaze rusești

07 Iun. 2024, 13:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iun. 2024, 13:44 // Actual //  bani.md

Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a declarat joi că Ungaria este mulțumită de cooperarea cu Rusia în ceea ce privește livrările de gaze naturale și nu are planuri să înceteze să cumpere gaze rusești, în pofida presiunilor în acest sens, relatează Reuters.

În contextul în care țările din Europa Occidentală au căutat să-și reducă dependența de gazele rusești după invadarea Ucrainei în 2022, Ungaria își acoperă necesarul de gaze naturale în principal din Rusia. Conform unui acord pe 15 ani semnat în 2021, Ungaria primește o cantitate de 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din Rusia.

Szijjarto, prezent la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, a subliniat că obținerea gazelor necesare Ungariei este o „chestiune fizică” și nu una politică sau ideologică.

Gazele naturale rusești ajung în Ungaria în principal prin conducta TurkStream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina în ceea ce privește transportul gazelor naturale către sudul Europei.

Ungaria, singura țară membră a Uniunii Europene al cărei lider, premierul Viktor Orban, a menținut legături prietenoase cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, după invadarea Ucrainei în februarie 2022, este, de asemenea, membră a NATO.

În plus, miercuri, grupul energetic controlat de statul ungar MVM a anunțat că va prelua o participație de 5% la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari din lume. Această mutare, conform lui Szijjarto, va oferi Ungariei o protecție împotriva fluctuațiilor mari ale prețurilor la energie, conferind o aprovizionare mai stabilă și o securitate sporită în domeniul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.