Sprijinul comercial al UE pentru Ucraina, în vigoare: Suspendarea taxelor pentru exporturi, prelungită cu încă un an

Uniunea Europeană a anunțat prelungirea suspendării taxelor la import și a contingentelor pentru exporturile ucrainene pentru încă un an, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Această decizie, care a intrat în vigoare joi, 6 iunie, reprezintă un semn al angajamentului continuu al UE față de Ucraina și sprijinul său pe termen lung.

Cunoscute sub numele de „măsuri comerciale autonome”, aceste politici au fost concepute pentru a sprijini economia Ucrainei, oferindu-i acces mai ușor la piața UE în contextul tensiunilor cu Rusia. În același timp, aceste măsuri iau în considerare preocupările actorilor din UE, inclusiv prin implementarea unui mecanism consolidat de salvgardare și a unei „frâne de urgență” pentru importurile sensibile precum ouă, păsări de curte și zahăr.

Decizia de prelungire a acestor măsuri comerciale autonome până în 2025 vine într-un moment crucial pentru Ucraina, care se confruntă cu provocări grave, inclusiv un nou atac militar. Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a subliniat importanța acestor măsuri, afirmând că ele reprezintă nu doar un gest de solidaritate, ci și un sprijin vital pentru economia ucraineană.

Această decizie subliniază mesajul clar al Uniunii Europene că viitorul Ucrainei este strâns legat de cel al UE, consolidând astfel parteneriatul dintre cele două entități și oferind o perspectivă stabilă pentru dezvoltarea economică a Ucrainei în fața provocărilor actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #suport #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.