Turcia interzice importurile de grâu pentru a proteja producătorii locali

Ministerul Agriculturii din Turcia a anunțat vineri că, începând cu data de 21 iunie și până cel puțin pe 15 octombrie, vor fi interzise importurile de grâu. Decizia a fost luată pentru a proteja producătorii locali de fluctuațiile prețurilor, a asigura achizițiile interne de materii prime și a crea o piață favorabilă pentru producători, scrie marketscreener.com.

Interdicția ar putea fi prelungită și după 15 octombrie, în funcție de condițiile de pe piață la acea dată, a precizat Ministerul Agriculturii din Ankara.

Anunțul a provocat scăderi ale cotațiilor la grâu pe bursele internaționale. Pe Chicago Board of Trade (CBOT), cel mai tranzacționat contract la grâu a scăzut cu 2,1%, ajungând la 6,26 dolari per bushel în jurul orei 09:35 GMT. La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în septembrie a scăzut cu 4,1%, până la 241 euro pe tonă, atingând cel mai redus nivel din ultima lună.

Turcia este o piață cheie pentru grâul din regiunea Mării Negre, în special pentru cel rusesc. Absența cererii din partea Turciei ar putea intensifica concurența pe alte piețe de export. „Cel mai probabil, Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizează între 60-75% din importurile de grâu ale Turciei și această interdicție se pare că va intra în vigoare tocmai când noua recoltă a Rusiei trebuie vândută. Dacă grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui să fie oferit în alte părți la prețuri mici, ceea ce ar putea însemna că alți importatori din Orientul Mijlociu, Africa și Asia vor beneficia”, a explicat un trader german de cereale.

De asemenea, Ministerul Agriculturii din Ankara a anunțat că exporturile de făină produsă din grâul cultivat local, interzise din septembrie 2018, vor fi permise din nou, iar exporturile de orz și grâu dur se vor putea derula pe baza unei licențe de export și într-un mod controlat.

Conform datelor Consiliului Internațional al Cerealelor, Turcia urmează să importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #import #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.