„Lista neagră” a Rusiei a împărțit lumea! Republica Moldova a exportat cireșe în 14 țări

Republica Moldova a înregistrat în 2023 cea mai spectaculoasă creștere a exportului de cireșe din istoria sa. Conform expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exportul de cireșe a crescut de 11 ori față de acum 10 ani, depășind orice alt produs exportat de țară. Informațiile au fost prezentate în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Exporturile de cireșe din Republica Moldova au crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 21,8 milioane de dolari în 2023, față de 1,9 milioane de dolari în 2016. Numărul țărilor în care s-au exportat cireșe a crescut de asemenea, de la doar două țări în 2016 și 2017 (Rusia și Belarus) la 14 țări în 2023.

Federația Rusă, Belarus și România au fost principalii importatori de cireșe moldovenești, cu ponderi semnificative ale exporturilor în 2023: Federația Rusă – 33,2%, România – 15,1%, și Belarus – 14,3%. Alte țări importante includ Kazahstan (10,5%), Letonia (7,8%), Marea Britanie (4,8%), Spania (3,7%) și Polonia (2,4%).

Suprafața livezilor de cireșe a crescut considerabil, de la 2,8 mii hectare în perioada 2006-2010 la 4,7 mii hectare în 2023. Majoritatea acestor plantații sunt gestionate de întreprinderi agricole și fermieri, ceea ce a facilitat organizarea și creșterea exporturilor.

Veniturile din exportul de cireșe au crescut dramatic, de la 66 milioane lei în 2016 la 424 milioane lei în 2023. Producția de cireșe a crescut de asemenea, ajungând la 16 mii tone în 2023, față de 4,5 mii tone în perioada 2006-2010. Prețul mediu de vânzare al cireșelor a crescut și el, ajungând la 27,1 lei per kilogram pentru producția exportată în 2023.

Anul 2023 a fost remarcabil pentru exporturile de fructe din Republica Moldova, cu o diversificare semnificativă a piețelor și a produselor exportate. Veaceslav Ioniță a subliniat că agricultura intensivă, în special producția de nuci, fructe și pomușoare, poate aduce venituri mult mai mari decât agricultura tradițională, creând oportunități de muncă și contribuind la creșterea economică a țării.

„Republica Moldova are șansa de a-și crește producția de nuci, fructe și pomușoare, care poate să aducă venituri de cel puțin 7-10 ori mai mari la hectar decât prin metoda tradițională, să fie angajate minimum 7-10 ori mai multe persoane în câmpul muncii și să fie obținute venituri decente”, a concluzionat Ioniță. Aceste rezultate demonstrează potențialul enorm al sectorului agricol moldovenesc și importanța investițiilor în infrastructură și tehnologii moderne pentru a continua această tendință pozitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cireșe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.