Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gdansk #port #croatia #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderile SRL „GBG-MLD” și SRL „Prodomus” cu amenzi în valoare totală de circa 6 milioane de lei, pentru constituirea unui cartel și trucarea ofertelor în cadrul unei proceduri de achiziție publică de echipamente medicale. Decizia a fost adoptată pe 4 decembrie, în urma unei investigații ce a vizat achiziționarea sistemelor de compresii mecanice automate destinate IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Potrivit Consiliului Concurenței, „investigația a demonstrat că reprezentanții celor două companii au comunicat între ei despre procedura de achiziții ce urma să fie desfășurată”, inclusiv despre participarea SRL „Prodomus” cu produse marca ZOLL Medical, pentru care SRL „GBG-MLD” este distribuitor oficial în Republica Moldova.

Instituția precizează că, pe baza probelor acumulate, s-a constatat că cele două întreprinderi au coordonat ofertele depuse, prin schimb de informații sensibile din punct de vedere concurențial. În urma acestei coordonări, „SRL „Prodomus” a depus o ofertă formală, necompetitivă, menită să creeze aparența unei concurențe reale”.

Totodată, Consiliul Concurenței arată că SRL „GBG-MLD” a pregătit și transmis către SRL „Prodomus” documentele necesare pentru participarea la licitație, acțiune ce confirmă coordonarea ofertelor și imitația procesului concurențial.

În aceste condiții, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acțiunile celor două companii „constituie un cartel având ca obiect participarea cu oferte trucate la procedura de achiziție menționată”, comportament care „a eliminat concurența reală, a suprimat incertitudinea specifică licitațiilor și a denaturat procesul competitiv”, încălcând prevederile Legii concurenței.

În consecință, Consiliul Concurenței a aplicat o amendă de 5 813 529,49 lei pentru SRL „GBG-MLD” și de 152 517,15 lei pentru SRL „Prodomus”.

Instituția mai informează că, în cadrul aceleiași investigații, a examinat și comportamentul altor întreprinderi într-o procedură repetată de achiziție a echipamentelor medicale, fără a identifica probe de încălcare a legislației concurențiale.

Decizia Plenului Consiliului Concurenței poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de contencios administrativ și va fi publicată pe pagina oficială a instituției după eliminarea informațiilor confidențiale.