Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

09 Iun. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Oct. 2026, 13:35
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2026, 13:35 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu o acuză pe ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, că participă la evenimente de partid în Italia, în timp ce mai multe documente și mecanisme pentru politica socială și bugetară a Republicii Moldova rămân, potrivit parlamentarului, nefinalizate. Chicu a transmis o interpelare oficială Cancelariei de Stat și a solicitat explicații cu privire la deplasarea ministrul la Milano, scopul vizitei și eventualele cheltuieli suportate din bugetul public.

Într-o postare pe Facebook, fostul premier a criticat activitatea Executivului și susține că politica bugetar-fiscală nu este aprobată, proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu este elaborat, iar mecanismul de acordare a compensațiilor pentru populație rămâne incert.

„Politica bugetar-fiscală nu-i aprobată. Proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu-i elaborat. Mecanismul de acordare a compensațiilor este incert. Ministra responsabilă  îi face escortă lui Grosu la evenimente partiinice în Italia…”, a scris Ion Chicu.

Parlamentarul i-a adresat și o întrebare premierului Vasile Tofan și i-a amintit de declarațiile privind reducerea deplasărilor nejustificate ale funcționarilor guvernamentali.

„Dle Prim-ministru Tofan, parcă era vorba de mai redus din plimbările aiurea ale funcționarilor guvernamentali…”, a adăugat deputatul.

Criticile vin în contextul unui eveniment organizat la 17 octombrie 2026, la Milano, unde Partidul Acțiune și Solidaritate și-a constituit organizația teritorială din Italia, în prezența președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În interpelarea oficială nr. 131, datată 19 octombrie 2026 și adresată Cancelariei de Stat, Ion Chicu solicită confirmarea sau infirmarea participării Nataliei Plugaru la evenimentul respectiv.

De asemenea, deputatul cere să fie precizat scopul participării ministrei și statutul raporturilor sale de muncă în perioada deplasării, inclusiv dacă aceasta s-a aflat într-o misiune oficială sau într-o altă formă de absență autorizată.

O altă întrebare vizează perioada în care Natalia Plugaru s-a aflat în afara Republicii Moldova.

Parlamentarul solicită și informații despre eventualele cheltuieli suportate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, inclusiv sumele achitate, în cazul în care deplasarea a fost finanțată din bani publici.

În document, Ion Chicu invocă articolul 22 din Legea privind statutul deputatului în Parlament și solicită prezentarea informațiilor în termen de trei zile de la recepționarea demersului.