Fosta șefă a unui fond de pensii din România, propusă în organul de conducere al celei mari bănci din Moldova

MAIB, cea mai importantă instituție de credit din Republica Moldova, vine cu repartizări de cash către acționari în acest an, având o rată de distribuție de 38% pentru anii 2021-2023. Adunarea Generală a Acționarilor băncii MAIB, de la Chișinău, a fost convocată pentru data de 19 iunie, pe ordinea de zi figurând și votul pentru componența Consiliului instituției de credit.

Pentru cele 7 locuri în board sunt exprimate 8 candidaturi, între care și 5 ale unor actuali membri pentru prelungirea mandatelor. Printre aceștia se numără Vytautas Plunksnis, președintele în exercițiu, vicepreședintele Victor Miculeț, Natalia Vrabie, Konrad Kozik și Vasile Tofan.

Noutatea vine odată cu propunerea unei noi candidaturi din România, Andreea Pipernea, fost CEO la NN Pensii și cu experiență anterioară în funcții executive la Citibank, Erste, RBS și ABN Amro. Alți doi candidați propuși sunt Nigel Verdon, antreprenor în domeniul tehnologiei financiare, și Maksym Kuznetsov, expert în investiții și director de investiții la Horizon Capital.

Aceste decizii vin în contextul planurilor băncii de listare la Bursa de Valori București (BVB), marcând un pas semnificativ în direcția consolidării și internaționalizării MAIB.

Stay tuned pentru mai multe actualizări pe măsură ce evenimentul se apropie și deciziile sunt luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.