Banca Mondială, pesimistă pentru economia Republicii Moldova! A revizuit în jos prognoza

12 Iun. 2024, 12:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2024, 12:29 // Actual //  bani.md

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru anii 2024 și 2025. Prognoza pentru 2024 a fost redusă cu 2 puncte procentuale, de la 4,2% la 2,2%, iar cea pentru 2025 cu 0,2 puncte procentuale, de la 4,1% la 3,9%, potrivit Global Economic Prospects, publicația Băncii Mondiale.

Aceste date sunt o schimbare semnificativă față de previziunile anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în ediția anterioară a raportului pentru ianuarie 2024, când s-a menținut o prognoză de creștere a PIB-ului la nivelul de 4,2% pentru 2024 și 4,1% pentru 2025.

Conform raportului, economia Republicii Moldova este așteptată să crească cu 4,5% în 2026, oferind o perspectivă optimistă pentru viitorul apropiat.

Anterior, experții Băncii Mondiale susțineau că prognozele includ o creștere a PIB-ului la 321,3 miliarde de lei în 2024, la 349,7 miliarde de lei în 2025 și la 383 miliarde de lei în 2026, cu creșteri de 2,2%, 3,9%, respectiv 4,5%.

Raportul mai indică faptul că inflația medie anuală este prognozată la 4,9% în 2024, 5,2% în 2025 și 5% în 2026. De asemenea, se anticipează că exporturile moldovenești vor crește cu 4,5%, 5,1% și, respectiv, 5,1%, iar importurile cu 4%, 4,1% și, respectiv, 4,1%, în aceeași perioadă.

Pe de altă parte, se prevede o scădere a ponderii datoriei externe în PIB, de la 67,8% în 2024 la 67,2% în 2025 și la 65,8% în 2026, precum și o reducere a deficitului bugetar, de la 4,1% în 2024 la 3,4% în 2025 și la 3,1% în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.