Kremlinul cumpără Găgăuzia și Orheiul cu carduri MIR! BNM admite existența platformelor transferurilor transfrontaliere

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank (PSB).

Banca Națională a Moldovei (BNM) a subliniat anterior că utilizarea cardurilor MIR pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă din cauza lipsei infrastructurii compatibile. Cu toate acestea, se dezvoltă rapid platforme de intermediere financiară pentru transferuri transfrontaliere, inclusiv unele realizate de entități din Federația Rusă sancționate internațional.

„Conducerea Promsvyazbank a reușit să organizeze deschiderea de carduri pentru asistenții sociali și pensionarii din Găgăuzia, pentru care primesc indemnizații. În curând, pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor putea primi astfel de plăți suplimentare în valoare de 2.000 de lei pe cardurile bancare rusești. Consiliul de Administrație al Fundației Eurasia și-a confirmat disponibilitatea de a ajuta orheienii”, a declarat pe canalul său de Telegram, Tatiana Cociu primărița de la Orhei.

Președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la PSB. De asemenea, adevăratul sponsor al acestei inițiative este organizația non-profit Eurasia, cunoscută pentru legăturile sale cu Ilan Șor.

Într-un răspuns oferit pentru BANI.MD, Banca Națională a Moldovei susține că: „pe teritoriul Republicii Moldova operațiunile de intermediere financiară pot fi efectuate doar de către entitățile licențiate. În acest sens, nu a fost solicitată sau emisă autorizație pentru tranzacțiile prin intermediul cardurilor MIR. Corespunzător, utilizarea directă a cardurilor MIR emise în Federația Rusă nu este posibilă pe teritoriul Republicii Moldova din cauza reglementărilor și a lipsei de infrastructură compatibilă. Totuși se ia în calcul că la nivel internațional se dezvoltă rapid platforme de intermediere financiară pentru transferuri transfrontaliere, inclusiv unele efectuate de anumite persoane sau entități din Federația Rusă, sancționate internațional, către Republica Moldova”.

Banca Națională precizează că asemenea tranzacții cad atât sub incidența prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combatere a spălării banilor, cât și ale celor privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, prin urmare băncile licențiate au fost atenționate asupra necesității de menținere a unui regim vigilent de activitate și de aplicare a tuturor măsurilor de diligență pentru prevenirea riscurilor de implicare a băncilor în schemele de finanțare ilegală, inclusiv în scheme de spălare de bani și/sau finanțare a terorismului.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mir #Orhei #carduri #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.