Kremlinul cumpără Găgăuzia și Orheiul cu carduri MIR! BNM admite existența platformelor transferurilor transfrontaliere

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank (PSB).

Banca Națională a Moldovei (BNM) a subliniat anterior că utilizarea cardurilor MIR pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă din cauza lipsei infrastructurii compatibile. Cu toate acestea, se dezvoltă rapid platforme de intermediere financiară pentru transferuri transfrontaliere, inclusiv unele realizate de entități din Federația Rusă sancționate internațional.

„Conducerea Promsvyazbank a reușit să organizeze deschiderea de carduri pentru asistenții sociali și pensionarii din Găgăuzia, pentru care primesc indemnizații. În curând, pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor putea primi astfel de plăți suplimentare în valoare de 2.000 de lei pe cardurile bancare rusești. Consiliul de Administrație al Fundației Eurasia și-a confirmat disponibilitatea de a ajuta orheienii”, a declarat pe canalul său de Telegram, Tatiana Cociu primărița de la Orhei.

Președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la PSB. De asemenea, adevăratul sponsor al acestei inițiative este organizația non-profit Eurasia, cunoscută pentru legăturile sale cu Ilan Șor.

Într-un răspuns oferit pentru BANI.MD, Banca Națională a Moldovei susține că: „pe teritoriul Republicii Moldova operațiunile de intermediere financiară pot fi efectuate doar de către entitățile licențiate. În acest sens, nu a fost solicitată sau emisă autorizație pentru tranzacțiile prin intermediul cardurilor MIR. Corespunzător, utilizarea directă a cardurilor MIR emise în Federația Rusă nu este posibilă pe teritoriul Republicii Moldova din cauza reglementărilor și a lipsei de infrastructură compatibilă. Totuși se ia în calcul că la nivel internațional se dezvoltă rapid platforme de intermediere financiară pentru transferuri transfrontaliere, inclusiv unele efectuate de anumite persoane sau entități din Federația Rusă, sancționate internațional, către Republica Moldova”.

Banca Națională precizează că asemenea tranzacții cad atât sub incidența prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combatere a spălării banilor, cât și ale celor privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, prin urmare băncile licențiate au fost atenționate asupra necesității de menținere a unui regim vigilent de activitate și de aplicare a tuturor măsurilor de diligență pentru prevenirea riscurilor de implicare a băncilor în schemele de finanțare ilegală, inclusiv în scheme de spălare de bani și/sau finanțare a terorismului.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mir #Orhei #carduri #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.