Cu bani europeni, Nata Albot şi-a rezolvat problema energetică la pensiunea sa turistică de pe malul Nistrului

Revenită în ţară după mai mulţi ani petrecuţi în diaspora, jurnalista Nata Albot a iniţiat o afacere în domeniul turismului rural în satul Pohrebea, pe malul stâng al Nistrului. Ideea de a deschide pensiunea „Doi Hulubaşi” i-a venit după ce a organizat pentru prima dată festivalul „Hodina”. A procurat o căsuţă în localitate, iar abia după asta s-a confruntat cu primele probleme în calitate de tânără antreprenoare.

„Persoanele juridice în zonele rurale pot pretinde de la furnizorul local să aibă în jur de 12-15 kW, ori pentru mine nici măcar asta nu este suficient și vulnerabilitatea legată de electricitate este foarte periculoasă. În orice moment poate să-ți pice toată electricitatea sau, în timp ce oamenii se odihnesc în saună, să se oprească de lucrat sauna”, spune antreprenoarea Nata Albot.

Pentru a soluţiona problema insuficienţei de curent electric, antreprenoarea a aplicat la unul din Programele ODA – PARE 1+1.

„Contribuția mea a fost de 20 000 euro și contribuția grantului – de 10 000 euro. Am procurat în baza acestui grant un transformator care imi oferă peste 100 de kilowați”, susţine antreprenoarea.

Pe lângă întreţinerea pensiunii, datorită transformatorului electric achiziţionat, femeia de afaceri va putea organiza evenimente publice fără teama de a rămâne fără curent.

„În pofida faptului că am avut și refuzuri, și dezamăgiri, și tristețe, pot spune cu siguranță, ca trebuie de încercat neapărat de aplicat la aceste proiecte inițiate de Guvernul Republicii Moldova, sprijinite de Uniunea Europeană, implementate prin intermediul ODA. Vreau să-i asigur pe toți cei care au intenția de a dezvolta regiunile rurale și turismul din localitățile noastre, să nu vă simțiți singuri în acestea proiecte. Să știți că proiecte există, resurse există, important să fiți bine intenționați, să fiți disciplinați, să fiți responsabili, să cheltuiți corect banii și să livrați rezultate”, afirmă cu încredere Nata Albot.

Accesaţi www.oda.md pentru a afla informaţii despre programele de susţinere a antreprenoriatului aflate în desfăşurare.

#ODA #grant #Nata Albot

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

#campanie de dezinformare #Jānis Mažeiks #Kremlin