VIDEO Ce înseamnă coeziunea socială? Organizația HEKS-EPER Moldova vine cu mai multe detalii despre acest concept

Coeziunea socială este un element vital pentru o societate armonioasă, dar ce înseamnă ea cu adevărat? Organizația HEKS-EPER Moldova a a explicat semnificația termenului, oferind exemple concrete despre cum poate fi facilitată integrarea socio-economică a refugiaților și a moldovenilor vulnerabili.

Imaginează-ți o comunitate ca un puzzle. Coeziunea socială reprezintă „lipiciul” care unește piesele, creând o imagine completă. Ea se referă la legăturile pozitive dintre membrii unei comunități, la sentimentul de apartenență și responsabilitate comună.

„O societate coezivă este una în care toți membrii se simt incluși, respectați și capabili să contribuie la binele comun. Asigură că toți membrii săi, indiferent de origine, statut social sau economic, au acces la oportunități egale”, se arată în postarea organizației.

Cum se construiește coeziunea socială? Prin educație, conștientizare, participare activă, sprijin reciproc și solidaritate. Organizația HEKS-EPER Moldova se dedică promovării coeziunii sociale în comunitățile din țara noastră prin diverse proiecte. Aceste inițiative sprijină atât moldovenii vulnerabili, cât și refugiații din Ucraina, contribuind la:

Reducerea șomajului: Crearea de oportunități de angajare pentru toți.
Întărirea comunităților: Organizarea de ateliere și evenimente care promovează înțelegerea și colaborarea.
Sprijin holistic: Oferirea de ajutor educațional, financiar și moral pentru cei aflați în nevoie.

Coeziunea socială este esențială pentru un viitor mai bun. Împreună putem construi o societate mai puternică și mai unită, îndeamnă HEKS-EPER Moldova.

#coeziune sociala #HEKS/EPER Moldova #2024

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi