Revoluție în învățământul din Moldova: Admiterea online și 25% dintre locuri alocate pentru științele educației

Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat o serie de schimbări semnificative în procesul de admitere la învățământul superior pentru anul 2024 în Republica Moldova. Admiterea se va desfășura în premieră online, pe platforma eadmitere.gov.md, începând cu data de 22 iulie.

Potrivit declarațiilor oficialului, pentru anul în curs vor fi disponibile 8697 de locuri bugetare în total, o ușoară scădere față de anul anterior. Dintre acestea, 5307 locuri sunt destinate studiilor de licență, 2864 pentru studii de masterat, iar 420 pentru rezidențiat. Un aspect remarcabil este alocarea a 106 locuri bugetare pentru cetățenii din Ucraina.

Pentru a spori atractivitatea admiterii la buget, s-a decis ca nota minimă de admitere în domeniul educației să fie de 6,5. De asemenea, vor fi acceptați și candidații pentru studii fără frecvență.

În ceea ce privește distribuția locurilor bugetare pe domenii, 25% dintre acestea sunt destinate Științelor Educației, în timp ce 1641 de locuri sunt dedicate Ingineriei și activităților inginerești.

Dan Perciun a subliniat importanța adaptării planului de admitere la cerințele pieței muncii și necesitățile sociale actuale, precum și continuarea eforturilor pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul general, inclusiv cele pentru educatori și profesori în diverse domenii.

Perioada de admitere se va desfășura în două sesiuni: 22-29 iulie și 10-14 august, conform proiectului hotărârii Guvernului, care urmează să fie aprobat oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invatamint #buget #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.