Revoluție în învățământul din Moldova: Admiterea online și 25% dintre locuri alocate pentru științele educației

Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat o serie de schimbări semnificative în procesul de admitere la învățământul superior pentru anul 2024 în Republica Moldova. Admiterea se va desfășura în premieră online, pe platforma eadmitere.gov.md, începând cu data de 22 iulie.

Potrivit declarațiilor oficialului, pentru anul în curs vor fi disponibile 8697 de locuri bugetare în total, o ușoară scădere față de anul anterior. Dintre acestea, 5307 locuri sunt destinate studiilor de licență, 2864 pentru studii de masterat, iar 420 pentru rezidențiat. Un aspect remarcabil este alocarea a 106 locuri bugetare pentru cetățenii din Ucraina.

Pentru a spori atractivitatea admiterii la buget, s-a decis ca nota minimă de admitere în domeniul educației să fie de 6,5. De asemenea, vor fi acceptați și candidații pentru studii fără frecvență.

În ceea ce privește distribuția locurilor bugetare pe domenii, 25% dintre acestea sunt destinate Științelor Educației, în timp ce 1641 de locuri sunt dedicate Ingineriei și activităților inginerești.

Dan Perciun a subliniat importanța adaptării planului de admitere la cerințele pieței muncii și necesitățile sociale actuale, precum și continuarea eforturilor pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul general, inclusiv cele pentru educatori și profesori în diverse domenii.

Perioada de admitere se va desfășura în două sesiuni: 22-29 iulie și 10-14 august, conform proiectului hotărârii Guvernului, care urmează să fie aprobat oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invatamint #buget #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.