Pe urmele lui Plahotniuc: Statul vizează monopolul pe piața metalelor, excluzând Metalferos din lista de privatizare

Agenția Proprietății Publice a publicat recent lista actualizată a întreprinderilor nepasibile privatizării, conform unui proiect lansat pentru consultări publice. Comisia responsabilă de trierea întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat a categorisit aceste entități în cinci grupe, bazându-se pe criterii economice, bugetare, sociale și juridice.

Astfel, întreprinderile au fost împărțite în următoarele categorii:
1. Întreprinderi nepasibile de privatizare.
2. Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică.
3. Întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare/restructurare.
4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată.
5. Întreprinderi recomandate spre lichidare.

Lista întreprinderilor nepasibile de privatizare include 35 de întreprinderi de stat și 27 de societăți pe acțiuni cu cotă de stat, care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:
1. Activitatea de bază depinde direct de utilizarea bunurilor proprietate publică.
2. Dețin poziție de monopol de stat, monopol natural sau fiscal.
3. Asigură operarea unor activități esențiale pentru securitatea națională.
4. Au angajamente pe termen lung din partea statului.
5. Prestează servicii sau livrează bunuri de importanță majoră în lipsa unei piețe sau a unui număr suficient de operatori economici privați.

Printre surprizele acestei liste se numără compania Metalferos, cunoscută pentru colectarea fierului vechi. În 2019, după demonopolizarea pieței, Metalferos a fost inclusă în lista companiilor destinate privatizării. Totuși, în 2023, compania a înregistrat pierderi uriașe de 44,5 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari față de anul precedent. După demonopolizarea pieței metalelor la sfârșitul anului 2019, veniturile Metalferos au scăzut drastic.

Anterior, Metalferos, al cărei acționar majoritar este statul, a fost implicată în diverse scheme financiare dubioase și companii căpușă. În 2020, s-a descoperit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au profitat de pe urma contractelor cu Metalferos. Aceste companii, afiliate lui Plahotniuc, au încasat zeci de milioane de dolari, sume care nu au fost declarate în averile și interesele fostului politician.

Prin excluderea Metalferos din lista de privatizare, statul pare să pregătească terenul pentru instaurarea unui monopol pe piața metalelor. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la intențiile guvernului și la viitorul concurenței în acest sector economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.