Pe urmele lui Plahotniuc: Statul vizează monopolul pe piața metalelor, excluzând Metalferos din lista de privatizare

Agenția Proprietății Publice a publicat recent lista actualizată a întreprinderilor nepasibile privatizării, conform unui proiect lansat pentru consultări publice. Comisia responsabilă de trierea întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat a categorisit aceste entități în cinci grupe, bazându-se pe criterii economice, bugetare, sociale și juridice.

Astfel, întreprinderile au fost împărțite în următoarele categorii:
1. Întreprinderi nepasibile de privatizare.
2. Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică.
3. Întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare/restructurare.
4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată.
5. Întreprinderi recomandate spre lichidare.

Lista întreprinderilor nepasibile de privatizare include 35 de întreprinderi de stat și 27 de societăți pe acțiuni cu cotă de stat, care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:
1. Activitatea de bază depinde direct de utilizarea bunurilor proprietate publică.
2. Dețin poziție de monopol de stat, monopol natural sau fiscal.
3. Asigură operarea unor activități esențiale pentru securitatea națională.
4. Au angajamente pe termen lung din partea statului.
5. Prestează servicii sau livrează bunuri de importanță majoră în lipsa unei piețe sau a unui număr suficient de operatori economici privați.

Printre surprizele acestei liste se numără compania Metalferos, cunoscută pentru colectarea fierului vechi. În 2019, după demonopolizarea pieței, Metalferos a fost inclusă în lista companiilor destinate privatizării. Totuși, în 2023, compania a înregistrat pierderi uriașe de 44,5 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari față de anul precedent. După demonopolizarea pieței metalelor la sfârșitul anului 2019, veniturile Metalferos au scăzut drastic.

Anterior, Metalferos, al cărei acționar majoritar este statul, a fost implicată în diverse scheme financiare dubioase și companii căpușă. În 2020, s-a descoperit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au profitat de pe urma contractelor cu Metalferos. Aceste companii, afiliate lui Plahotniuc, au încasat zeci de milioane de dolari, sume care nu au fost declarate în averile și interesele fostului politician.

Prin excluderea Metalferos din lista de privatizare, statul pare să pregătească terenul pentru instaurarea unui monopol pe piața metalelor. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la intențiile guvernului și la viitorul concurenței în acest sector economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.