Pe urmele lui Plahotniuc: Statul vizează monopolul pe piața metalelor, excluzând Metalferos din lista de privatizare

25 Iun. 2024, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2024, 10:08 // Actual //  bani.md

Agenția Proprietății Publice a publicat recent lista actualizată a întreprinderilor nepasibile privatizării, conform unui proiect lansat pentru consultări publice. Comisia responsabilă de trierea întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat a categorisit aceste entități în cinci grupe, bazându-se pe criterii economice, bugetare, sociale și juridice.

Astfel, întreprinderile au fost împărțite în următoarele categorii:
1. Întreprinderi nepasibile de privatizare.
2. Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică.
3. Întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare/restructurare.
4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată.
5. Întreprinderi recomandate spre lichidare.

Lista întreprinderilor nepasibile de privatizare include 35 de întreprinderi de stat și 27 de societăți pe acțiuni cu cotă de stat, care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:
1. Activitatea de bază depinde direct de utilizarea bunurilor proprietate publică.
2. Dețin poziție de monopol de stat, monopol natural sau fiscal.
3. Asigură operarea unor activități esențiale pentru securitatea națională.
4. Au angajamente pe termen lung din partea statului.
5. Prestează servicii sau livrează bunuri de importanță majoră în lipsa unei piețe sau a unui număr suficient de operatori economici privați.

Printre surprizele acestei liste se numără compania Metalferos, cunoscută pentru colectarea fierului vechi. În 2019, după demonopolizarea pieței, Metalferos a fost inclusă în lista companiilor destinate privatizării. Totuși, în 2023, compania a înregistrat pierderi uriașe de 44,5 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari față de anul precedent. După demonopolizarea pieței metalelor la sfârșitul anului 2019, veniturile Metalferos au scăzut drastic.

Anterior, Metalferos, al cărei acționar majoritar este statul, a fost implicată în diverse scheme financiare dubioase și companii căpușă. În 2020, s-a descoperit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au profitat de pe urma contractelor cu Metalferos. Aceste companii, afiliate lui Plahotniuc, au încasat zeci de milioane de dolari, sume care nu au fost declarate în averile și interesele fostului politician.

Prin excluderea Metalferos din lista de privatizare, statul pare să pregătească terenul pentru instaurarea unui monopol pe piața metalelor. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la intențiile guvernului și la viitorul concurenței în acest sector economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.