Controverse și îngrijorări: Înființarea Camerelor Agricole amenință fermierii mici

De câțiva ani, în Republica Moldova se propune implementarea unei reforme revoluționare în mediul agricol, și anume formarea Camerelor Agricole. Aceste organizații consultative sunt menite să faciliteze dialogul dintre fermieri și instituțiile de decizie. Modelul hibrid, susținut de stat prin Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, dar oferind autonomie totală în activitatea lor, promite beneficii semnificative, dar și unele provocări, susține directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.

Necesitatea reformei

Agricultura din Republica Moldova a trecut prin două sezoane complicate, evidențiind nevoia unei abordări mai profesioniste în acest sector vital. Practicarea agriculturii moderne necesită cunoștințe solide privind aplicarea corectă a îngrășămintelor, utilizarea tehnologiilor avansate și elaborarea de bugete detaliate. Mulți agricultori nu dețin aceste cunoștințe și nu își pot permite angajarea unui agronom, jurist sau economist. În acest context, Camerele Agricole reprezintă o soluție pentru ieșirea din impas, oferind sprijin și consultanță fermierilor.

Dialogul necesar

Lipsa comunicării eficiente între fermieri și instituțiile de resort a fost un obstacol major în luarea deciziilor corecte și în implementarea politicilor agricole. Decizii eronate, cum ar fi oprirea exportului de grâu și făină în 2022, au subliniat necesitatea unui dialog constructiv. Camerele Agricole pot asigura acest dialog, contribuind la informarea corectă a fermierilor și la evitarea unor astfel de greșeli în viitor.

Beneficii și provocări

Pe lângă consiliere economică, fermierii vor avea acces la servicii de consultanță agricolă pentru implementarea tehnologiilor moderne și schimbul de bune practici. Totuși, există provocări legate de obligativitatea apartenenței și costurile implicate, pe care nu toți fermierii și le pot permite. Aceste probleme pot fi remediat prin acoperirea cotizațiilor pentru fermierii vulnerabili și finanțarea deplină a cotizațiilor de membru în prima etapă.

Un alt aspect critic este potențialul de creare a inechităților între fermieri, în special în ceea ce privește contribuțiile financiare și influența în cadrul acestor structuri. Introducerea unui sistem de cotizații proporționale și implementarea unui sistem democratic de luare a deciziilor sunt soluții pentru prevenirea monopolizării deciziilor de către un grup restrâns.

„Camerele Agricole să servească drept fundament pentru crearea Bursei Cerealelor și a serviciilor aferente în Republica Moldova, după modelul de succes al Turciei. Aceasta ar oferi fermierilor o platformă transparentă și eficientă pentru tranzacționarea produselor agricole, stabilind prețuri corecte și competitive. De asemenea, ar facilita accesul la servicii financiare, de asigurare și logistică, contribuind la stabilizarea pieței și la creșterea profitabilității fermierilor”, a punctat Rija.

Instituirea Camerelor Agricole în Republica Moldova reprezintă un pas esențial pentru profesionalizarea și modernizarea sectorului agricol. Deși există provocări, acestea pot fi depășite prin măsuri de sprijin financiar și subvenții pentru fermierii vulnerabili. Prin facilitarea accesului la consultanță, informații și resurse financiare, Camerele Agricole vor contribui la creșterea competitivității și sustenabilității agriculturii moldovenești. Această reformă va crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea armonioasă a fermierilor și va promova o agricultură care aduce valoare adăugată reală economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#camere agricole #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.