VIDEO Banca Europeană de Investiții contribuie la dezvoltarea infrastructurii și creșterea economică în Moldova

27 Iun. 2024, 15:02
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
27 Iun. 2024, 15:02 // Slider //  bani.md

„Aproximativ 70% din portofoliul nostru (n.r. Băncii Europene de Investiţii) este dedicat sprijinirii infrastructurii publice strategice în diverse sectoare, aliniindu-ne strâns cu prioritățile naționale ale Moldovei”. Este precizarea făcută de şeful Oficiului Băncii Europene de Investiţii (BEI) în Republica Moldova, Alberto Carlei, într-un interviu acordat pentru RLIVE TV, în cadrul căruia s-a vorbit despre programele şi investiţiile pe care le susţine BEI în ţara noastră.

Alberto Carlei a evidențiat faptul că BEI, ca braț financiar al Uniunii Europene, și-a extins semnificativ operațiunile în Moldova, având în prezent un portofoliu total de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Acesta a menționat și despre investițiile semnificative în infrastructura de conectivitate și transport, cu scopul de a stimula creșterea economică și de a îmbunătăți calitatea vieții.

De asemenea, Carlei a subliniat rolul BEI în îmbunătățirea eficienței energetice și sprijinirea modernizării rețelelor electrice din Moldova.

„Am finanțat proiecte importante, cum ar fi conexiunea de gaze de la Ungheni la Chișinău, și explorăm oportunități de cofinanțare pentru interconexiunile electrice”, a adăugat oficialul.

În ceea ce privește oportunitățile economice generate de situația din Ucraina, Carlei a subliniat poziția strategică a Moldovei.

„Moldova poate servi drept centru pentru companiile care doresc să se implice în eforturile de reconstrucție din Ucraina”, a remarcat șeful Oficiului BEI la Chișinău, evidențiind potențialul pentru creșterea comerțului și investițiilor în infrastructură.

Referitor la sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), Carlei a spus despre produsele financiare ale BEI adaptate nevoilor IMM-urilor, inclusiv facilități de creditare și scheme de garantare parțială a portofoliului.

„Aceste inițiative vizează îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și stimularea activității economice în diverse sectoare, inclusiv agricultură și inovație”, a explicat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La final de interviu, Carlei a subliniat importanța colaborării cu instituții financiare internaționale și părțile interesate locale în atingerea obiectivelor de dezvoltare în Moldova.

„Colaborarea noastră strânsă cu instituții precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială este crucială pentru valorificarea resurselor și a expertizei”, a concluzionat oficialul.

Angajamentul continuu al BEI subliniază rolul său important în susținerea agendei de dezvoltare durabilă a Moldovei, contribuind la modernizarea infrastructurii, securitatea energetică și reziliența economică.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.