România reia exporturile de gaze în Ucraina. În Republica Moldova ajung zilnic 0,8 milioane metri cubi

România a început să exporte gaze naturale în Ucraina de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele opt luni, datorită surplusului de pe piața internă și a cererii crescute de gaze din partea Kievului pentru iarna viitoare, conform datelor furnizate de Profit.ro.

În primele zile ale lunii iulie, aproximativ 4,7 GWh/zi (0,45 milioane mc/zi) au fost exportate prin punctul de interconectare de la Isaccea, iar joi, volumul a crescut la 5,3 GWh (0,5 milioane mc). În același timp, România este un exportator net de gaze, cu 7,2 milioane mc importate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă și 7,4 milioane mc exportate prin punctul de interconectare cu Ungaria de la Csanadpalota. De asemenea, 0,8 milioane mc sunt livrate zilnic în Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni.

Din producția zilnică de gaze a României, care se ridică la 22,6 milioane mc, 7,5 milioane mc sunt depozitate. În pofida repornirii parțiale a celui mai mare consumator de gaze autohton, Azomureș, consumul intern rămâne scăzut, la aproximativ 140 GWh/zi, cu 100 GWh/zi sub nivelul producției interne de 240 GWh/zi.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din România este de peste 77%, cu 26 TWh depozitați din capacitatea totală de 33,8 TWh, existând posibilitatea umplerii complete a depozitelor până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie.

Exporturile de gaze sunt o soluție necesară pentru producătorii interni, în contextul unui consum intern redus și a unui surplus de producție. Cererea din Ucraina este, de asemenea, în creștere, pe fondul îngrijorărilor privind rezervele de gaze pentru iarna viitoare. Potrivit ICIS, Ucraina ar putea să nu atingă ținta de 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze înmagazinate până pe 1 octombrie dacă nu începe să importe imediat gaz. În prezent, Ucraina are înmagazinate puțin peste 9 miliarde de metri cubi și ar putea asigura încă 2 miliarde de metri cubi din importuri, dacă începe să cumpere imediat.

În contextul războiului cu Rusia, operatorul de gaze Naftogaz s-a bazat exclusiv pe producția locală, estimată la 50 de milioane de metri cubi (mcm)/zi. Jumătate din această producție este destinată consumului curent, iar cealaltă jumătate este înmagazinată. Kievul intenționează să extindă capacitatea de generare a energiei electrice pe bază de gaz, pentru a înlocui centralele termice distruse de atacurile rusești, ceea ce va duce la o creștere a cererii de gaze.

Pe termen scurt, Ucraina ia în considerare construirea de unități de generare a energiei pe bază de gaz la scară mică, necesare pentru a suplimenta cererea existentă. Atacurile asupra infrastructurii energetice au descurajat companiile să injecteze gaz în depozitele ucrainene, însă Ucraina oferă până la 10 miliarde de metri cubi de capacitate de stocare companiilor nerezidente.

România, în calitate de exportator net de gaze, joacă un rol crucial în stabilitatea energetică a regiunii, în special în contextul incertitudinilor legate de reînnoirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina după 1 ianuarie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.