Expert: Racordarea accizelor la practicile UE va avea un impact pozitiv pentru bugetul Moldovei

11 Iul. 2024, 15:06
 // Categoria: Economie // Autor:  MD Bani
11 Iul. 2024, 15:06 // Economie //  MD Bani

Acum o lună, Republica Moldova a făcut un pas semnificativ în parcursul aderării la Uniunea Europeană, fiind lansate oficial negocierile cu UE, conform mold-street.com. Aceasta etapă importantă în istoria țării impune accelerarea alinierii legislației Republicii Moldova la prevederile acquisului comunitar în diverse domenii.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu, susține că alinierea politicilor din domeniu fiscal la bunele practici ale statelor membre UE reprezintă o veste bună pentru toată lumea și va avea multiplu impact: pe de-o parte, va aduce Moldova mai aproape de familia europeană și, pe de alta parte, practicile fiscale consacrate la nivelul UE vor asigura venituri suplimentare la bugetul de stat, reprezentând totodată un semnal pozitiv pentru investitorii străini.

Dan Manolescu, fost Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor din România, menționează faptul că România, deși se confruntă la rândul ei cu multiple provocări, are arii specifice de reglementare care pot servi ca exemplu de bună practică pentru autoritățile de peste Prut. În acest sens, Președintele Camerei Consultanților Fiscali menționează zona accizelor, acolo unde România aplică pe deplin prevederile directivelor și regulamentelor UE (prevederi armonizate pentru produse energetice, alcool și tutun), dar a ales să meargă mai departe, introducând și categoria accizelor nearmonizate (aplicate produselor cu nicotină, tutunului încălzit sau băuturilor răcoritoare cu un nivel ridicat de zahăr).

„În acest domeniu România urmează exemplul majorității statelor UE, acciza aplicabilă de exemplu în cazul produselor din tutun încălzit sau a celor cu nicotină fiind mai puțin de 50% din acciza aplicată țigărilor convenționale.

Majoritatea țărilor candidate la UE – Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina – au adoptat aceeași abordare în ceea ce privește accizarea acestor produse și cred că putem să spunem că România este un exemplu de succes în acest sens”, a menționat Dan Manolescu.

Expertul susține că alinierea și racordarea accizelor la practicile UE au avut un impact pozitiv și asupra încasărilor la bugetul de stat. Anual, companiile de tutun din România, mari contribuabili, virează la bugetul statului peste 20 miliarde lei românești RON, reprezentând accize și TVA, sumele având o evoluție pozitivă de la an la an.

În acest context, trebuie să amintim că în Republica Moldova situația privind aplicarea accizelor la produse de tutun încălzit și țigările electronice este semnificativ diferită. În timp ce acciza la țigările electronice este sub media europeană, produsele din tutun încălzit au o acciză echivalentă cu cea aplicabilă țigărilor clasice, situație atipică la nivelul statelor UE, și mai mare chiar decât în toate
celelalte țări candidate la UE.

„Republica Moldova are oportunitatea de a se putea inspira din practica României și a altor state membre pentru a ajusta legislația din domeniul fiscal și a accelera negocierile de aderare la UE. Este salutabil faptul că Guvernul Republicii Moldova a făcut un prim-pas în acest sens, demarând un proces de aliniere a accizelor la produsele din tutun și produsele conexe la practicile europene, prin eliminarea discrepanței de taxare între produsele de tutun încălzit și țigările electronice”, a adăugat Dan Manolescu.

Autoritățile moldovenești trebuie să își păstreze pragmatismul și să urmeze Directivele UE, precum și practicile de succes de peste 10 ani din majoritatea statelor membre. În prezent, vedem că Guvernul de la Chișinău face pași importanți în direcția racordării politicilor fiscale la practicile Uniunii Europene”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

În ședința din 8 iulie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2025, documentul urmează a fi votat de Parlament.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.