Banca Naţională a Ungariei își ieftinește moneda. Este a 15-a decizie consecutivă de scădere a costului creditului

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a redus marţi dobânda de politică monetară, cu 25 de puncte de bază, până la 6,75%, aşa cum se aşteptau majoritatea economiştilor intervievaţi de Reuters, care văd un spaţiu de manevră limitat pentru noi reduceri în a doua jumătate a anului, după 15 decizii consecutive de scădere a costului creditului, transmite Agerpres.

Începând din luna mai 2023 şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 1.125 de puncte de bază, aducând-o la acelaşi nivel cu dobânda de politică monetară din România.

Nouă din cei 17 economişti intervievaţi de Reuters săptămâna trecută au declarat că mizează pe o reducere de 25 de puncte de bază a celei mai mari dobânzi de politică monetară din UE iar opt au spus că NBH va opta pentru menţinerea statu quo-ului.

“Piaţa valutară este îngrijorată că “porumbeii” de la NBH ar putea cere noi reduceri de dobândă în acest an sau că Guvernul ar putea face presiuni pentru reducerea costului creditului, având în vedere continua încetinire a economiei reale”, a declarat Antje Praefcke, economist la Commerzbank.

În jurul orei 12:07 GMT, forintul ungar, a doua cea mai slab performantă monedă din Europa Centrală în acest an, după coroana cehă, se tranzacţiona la un curs de 390,35 forinţi pentru un euro, o depreciere uşoară faţă de cursul de 390,15 forinţi pentru un euro înainte de anunţul NBH.

Precedentele deprecieri ale forintului au forţat banca centrală să reducă de urgenţă costului creditului, în luna octombrie 2022.

Săptămâna trecută, viceguvernatorul NBH, Barnabas Virag, a lăsat deschisă calea fie pentru o reducere de dobândă, fie pentru menţinerea statu quo-ului, însă economiştii au apreciat că inflaţia sub aşteptări şi recenta apreciere a forintului ar putea înclina balanţa în favoarea unei reduceri de dobândă.

Inflaţia de bază în Ungaria, care în primul trimestru a trecut de 25%, cel mai ridicat nivel din UE, a scăzut peste aşteptări până la 3,7% în luna iunie, de la un nivel de 4% în mai.

Chiar şi aşa, analiştii spun că spaţiul de manevră pentru noi reduceri de dobândă este unul limitat, şi prognozează că dobânda de bază va ajunge la 6,5% la finele lui 2024, ceea ce ar sugera doar o reducere de 25 de puncte de bază pe parcursul celui de-al doilea semestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doinda #Ungaria #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Lukoil a anunțat că își va vinde activele internaționale, după ce Statele Unite au introdus sancțiuni dure împotriva companiei și a subsidiarelor sale, în cadrul unui nou pachet menit să forțeze Kremlinul să oprească războiul din Ucraina.

Potrivit unui comunicat oficial emis luni seara, compania cu sediul la Moscova a precizat că a început deja să caute cumpărători pentru operațiunile sale din afara Rusiei. Decizia a fost luată „din cauza introducerii unor măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către anumite state”, a declarat Lukoil, confirmând „intenția de a vinde activele internaționale”.

Un fost director Lukoil, citat de Politico sub anonimat, a estimat că veniturile și profiturile grupului ar putea scădea cu aproximativ 30%, întrucât va fi nevoit să vândă trei rafinării și aproape jumătate din cele circa 5.000 de stații de alimentare din afara Rusiei. „Lukoil este terminată”, a spus sursa.

Sancțiunile au fost anunțate la doar câteva zile după ce administrația Trump a inclus pe lista neagră Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere rusești. „Dat fiind refuzul lui [Vladimir] Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria SUA sancționează cele două companii care alimentează mașina de război a Kremlinului”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, îndemnând aliații americani să adopte aceleași măsuri.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA a stabilit termenul de 21 noiembrie pentru ca Lukoil să își închidă activitățile din străinătate, sub amenințarea unor penalități severe. Compania a anunțat că va respecta cerințele și va solicita o eventuală prelungire pentru a facilita procesul de vânzare.

Restricțiile impun ca Lukoil și Rosneft să vândă operațiunile europene și să oprească livrările de petrol către cumpărătorii de pe continent, orice tranzacție cu aceste companii putând atrage sancțiuni. Cele două entități controlează circa două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței exportate zilnic de Rusia.

Deși măsurile au fost salutate de majoritatea statelor europene, Ungaria a cerut excepții temporare, premierul Viktor Orbán urmând să viziteze săptămâna viitoare SUA pentru a negocia posibilitatea continuării plăților către Moscova pentru importurile de petrol.