Românii păstrează averea în bancă și la saltea: Avuția medie a crescut la 84.000 RON

26 Iul. 2024, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2024, 14:15 // Actual //  bani.md

Avuția netă a unui român a atins pentru prima dată o valoare de peste 80.000 de lei pe cap de locuitor, mai exact 84.000 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică și ale Băncii Naționale a României, scrie Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. Această sumă este calculată prin scăderea datoriilor din valoarea totală a activelor financiare și nefinanciare deținute de gospodării.

La sfârșitul anului trecut, în medie, un român deținea active fixe (locuințe, clădiri, construcții civile, produse de proprietate intelectuală) în valoare de aproximativ 37.000 de lei. Acumularea acestor active a fost recent mai lentă decât în cazul activelor financiare. Este important de menționat că terenurile, de exemplu, nu sunt incluse în aceste statistici, ceea ce ar putea subestima valoarea totală a avuției populației, afirmă Cristian Popa.

Avuția financiară a crescut într-un ritm susținut în perioada post-pandemică, până la 62.000 lei pe cap de locuitor, datorită acumulării de investiții în instrumente precum fondurile private de pensii, titluri de stat și acțiuni listate.

Comparativ cu anul 2012, activele financiare ale populației s-au triplat.

Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar și depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la finalul anului 2023. Totuși, deținerile populației în fonduri de pensii private și investiții în titluri și acțiuni sunt în creștere, reflectând o diversificare a portofoliului și probabil o înțelegere mai bună a piețelor financiare, potrivit lui Cristian Popa.

El susține că un aspect remarcabil este ascensiunea sistemului de pensii private, o reformă de succes. Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la finalul anului 2023 (între timp, după primele 6 luni ale anului curent, s-au apropiat de 29 miliarde de euro). O acumulare istorică de capital. Această performanță subliniază relevanța sporită și eficiența sistemului privat de pensii, care continuă să se maturizeze și să ofere rezultate investiționale foarte bune. Piața pensiilor private și a asigurărilor a devenit tot mai relevantă, avuția populației sub această formă fiind de aproape 10 ori mai mare la finalul anului 2023 comparativ cu 2011.

La nivel regional, structura deținerilor de active financiare ale românilor este relativ similară celei din Zona Euro, cu o pondere importantă a numerarului și depozitelor (desigur, ca sume absolute, europenii au active financiare semnificativ mai mari). Comparativ, în Polonia, preferința pentru numerar și depozite este și mai pronunțată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare, în timp ce în Ungaria, această pondere este de aproximativ 20%.

În timp ce numerarul și depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creștere a experienței investiționale. Spre exemplu, pe lângă numerar și depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschiși către acest mod de a investi, dar și către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis, mai arată Cristian Popa, BNR.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 17:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat primul semestru din 2026 cu active de peste 202 miliarde de lei și un profit de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată însă și o accelerare a creditării, care crește de peste două ori mai repede decât depozitele.

La 30 iunie 2026, activele totale ale băncilor au ajuns la 202,02 miliarde de lei, după o creștere de 6,4% de la începutul anului.

În același timp, soldul brut al creditelor a urcat cu 11,7%, sau cu aproape 11,94 miliarde de lei, până la 114,32 miliarde de lei. Prin comparație, depozitele au crescut cu numai 5,5%, până la 152,43 miliarde de lei.

Astfel, ritmul de creștere al creditării este de peste două ori mai mare decât cel al depozitelor, semn că băncile își direcționează într-o măsură mai mare resursele către finanțarea economiei și a populației.

Cea mai mare parte a creditelor este concentrată în doar trei domenii. Creditele pentru procurarea și construcția imobilelor reprezintă 25,3% din portofoliu, sau aproape 29 de miliarde de lei. Comerțului îi revin 20,3%, respectiv 23,17 miliarde de lei, iar creditele de consum reprezintă 18,7%, sau 21,43 miliarde de lei.

Împreună, imobiliarele, comerțul și consumul concentrează 64,3% din întregul portofoliu de credite al băncilor.

În paralel cu creșterea creditării, băncile au continuat să obțină profituri consistente. În primele șase luni din 2026, profitul cumulat al sectorului a constituit 2,356 miliarde de lei, cu aproximativ 300 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Motorul principal al creșterii profiturilor au fost dobânzile. Veniturile din dobânzi au urcat cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei, iar veniturile obținute direct din creditare au crescut tot cu 22,4%, ajungând la 4,67 miliarde de lei.

Rentabilitatea capitalului bancar a fost de 14,7%, iar rentabilitatea activelor – de 2,3%.

Și populația continuă să țină bani în bănci. Depozitele persoanelor fizice au ajuns la 93,61 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% de la începutul anului. Acestea reprezintă peste 61% din toate depozitele sistemului bancar.

Depozitele companiilor au crescut mult mai lent, cu doar 2,1%, până la 58,64 miliarde de lei.

Un alt detaliu interesant este structura activelor bancare. Aproape 31% din active sunt reprezentate de investiții în valori mobiliare de stat și certificate BNM, precum și de mijloace plasate la Banca Națională. Valoarea cumulată a acestor plasamente depășește 62 de miliarde de lei.

Sistemul rămâne și foarte lichid. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 263,6%, de peste două ori și jumătate peste pragul minim de 100%. În cazul unor bănci, indicatorul ajunge chiar până la 797%.

Capitalizarea rămâne, de asemenea, ridicată. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,3%, față de cerința minimă de 10%, iar fondurile proprii ale sectorului au crescut cu 12,7%, până la 26,5 miliarde de lei.

Datele BNM scot însă în evidență și concentrarea ridicată a pieței. O bancă a depășit limita de 35% aferentă poziției dominante și a ajuns la o cotă de 36,1% după active și 36,4% după depozitele persoanelor fizice.

Per ansamblu, cifrele din primul semestru arată un sistem bancar bine capitalizat și foarte lichid, dar și o accelerare puternică a creditării și a veniturilor din dobânzi. În numai șase luni, băncile au acordat aproape 12 miliarde de lei în credite suplimentare, în timp ce profitul sectorului a trecut de 2,3 miliarde de lei.