Bulgarii conduc în medie 21.000 km anual, arată un studiu internaţional

Maşinile din Bulgaria au un kilometraj mediu anual de 20.999 km, care este a 13-a cea mai mare cifră în rândul celor 27 de ţări europene plus Statele Unite ale Americii, ale căror vehicule sunt verificate pe CarVertical, un serviciu de verificare a istoricului vehiculelor cu sediul în Tallin. Raportul a fost publicat pe site-ul companiei la începutul lunii iulie şi analizat de presa bulgară.

Vehiculele din Ţările de Jos au cel mai ridicat kilometraj mediu anual – 29.851 km, urmate de maşinile din Spania (29.017 km), Danemarca (27.346 km), Belgia (24.308 km) şi Franţa (23.775 km), se arată în raport.

În mod curios, kilometrajul raportat pentru Bulgaria este mai mare decât cel pentru maşinile importate din Statele Unite (16.941 km). De fapt, SUA se află în partea de jos a clasamentului. Asta nu înseamnă că americanii conduc mai puţin decât oamenii din alte ţări, dar majoritatea vehiculelor importate din SUA ajung în Europa grav avariate. În caz contrar, dealerii de maşini nu ar considera profitabil să le revândă, explică CarVertical.

Numărul de kilometri parcurşi pe an de maşini este unul dintre cei mai importanţi factori pe care trebuie să îi luaţi în considerare atunci când cumpăraţi o maşină, iar dacă ştiţi cât de mult conduc oamenii din ţara voastră într-un an puteţi să fiţi atenţi la posibilele modificări ale contorului de parcurs, spune compania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.