Bulgarii conduc în medie 21.000 km anual, arată un studiu internaţional

Maşinile din Bulgaria au un kilometraj mediu anual de 20.999 km, care este a 13-a cea mai mare cifră în rândul celor 27 de ţări europene plus Statele Unite ale Americii, ale căror vehicule sunt verificate pe CarVertical, un serviciu de verificare a istoricului vehiculelor cu sediul în Tallin. Raportul a fost publicat pe site-ul companiei la începutul lunii iulie şi analizat de presa bulgară.

Vehiculele din Ţările de Jos au cel mai ridicat kilometraj mediu anual – 29.851 km, urmate de maşinile din Spania (29.017 km), Danemarca (27.346 km), Belgia (24.308 km) şi Franţa (23.775 km), se arată în raport.

În mod curios, kilometrajul raportat pentru Bulgaria este mai mare decât cel pentru maşinile importate din Statele Unite (16.941 km). De fapt, SUA se află în partea de jos a clasamentului. Asta nu înseamnă că americanii conduc mai puţin decât oamenii din alte ţări, dar majoritatea vehiculelor importate din SUA ajung în Europa grav avariate. În caz contrar, dealerii de maşini nu ar considera profitabil să le revândă, explică CarVertical.

Numărul de kilometri parcurşi pe an de maşini este unul dintre cei mai importanţi factori pe care trebuie să îi luaţi în considerare atunci când cumpăraţi o maşină, iar dacă ştiţi cât de mult conduc oamenii din ţara voastră într-un an puteţi să fiţi atenţi la posibilele modificări ale contorului de parcurs, spune compania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.