Companie moldovenească ce livra spirt pentru coniac spaniol și francez prin scheme complexe controlează piața

29 Iul. 2024, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2024, 10:43 // Actual //  bani.md

Liderii în exportul de etanol din Moldova rămân trei companii producătoare: IM „ZERNOFF” SRL, cu o cotă de piață de 72% și un export de 12,6 milioane de litri de etanol în primul semestru al anului 2024; „GARMA-GRUP” SRL, cu o cotă de 25% și un export de 4,3 milioane de litri; și „DISTILERIA BULBOACA” SRL, cu o cotă de export de 3% și un export de 475,5 mii de litri, constată în analiza sa Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, exporturile de etanol au scăzut cu 31% comparativ cu 2022, dar în prima jumătate a anului 2024 au fost exportate 17,4 milioane de litri. Este necesară o analiză atentă a cauzelor acestei scăderi și a impactului său, având în vedere potențialul de producție neutilizat al țării.

Unii producători s-au orientat către uscarea borhotului și producerea de DDGS (dried distillers grains with solubles), un produs bogat în minerale, proteine și vitamine, folosit ca adaos alimentar în zootehnie și avicultură. Alții au ales producția de biogaz, prin procesarea borhotului prin fermentare anaerobă, metanul fiind colectat, purificat și utilizat pentru nevoile proprii ale întreprinderii.

Aceste soluții permit competitivitatea pe piețele internaționale, iar 99% din producția de etanol este exportată în Europa și Asia. Analizând datele din ultimii 3,5 ani, exporturile de etanol au atins peste 138 milioane de litri și 73 mii tone de DDGS, echivalentul a aproape 122 milioane de euro. Dacă tot DDGS-ul produs ar fi fost exportat, valoarea ar fi crescut cu cel puțin 6 milioane de euro.

Exportul de etanol și produse derivate atinge astfel 127,8 milioane de euro, generând valoare adăugată semnificativă. Fermierii locali beneficiază prin vânzarea produselor pe piața internă, economisind la logistică și alte costuri. La nivel național, exportul cerealelor sub formă de produse cu valoare adăugată îmbunătățește balanța comercială.

Pentru a produce etanolul exportat, sunt necesare 374 mii tone de cereale, cu o valoare de 83 milioane de euro. Astfel, chiar și cu volumele actuale de export, valoarea adăugată comparativ cu exportul cerealelor este de 44,7 milioane de euro. În industria alcoolului se folosesc adesea cereale de calitate inferioară, ceea ce face acest indicator și mai relevant.

IM „ZERNOFF” SRL suspectată că livra spirt prin mai multe scheme pentru coniacul spaniol și cel francez

În anul 2019, autoritățile din Spania și Georgia investigau o schemă prin care spirtul etilic produs din cereale la o fabrică din Chișinău ajungea printr-o rețea de firme ca materie primă pentru contrafacerea brandy-ului spaniol și coniacului francez, potrivit cotidianul spaniol El Mundo. Călătoria unor cisterne cu spirt prin Europa a ridicat suspiciuni cu privire la o posibilă contrafacere a brandy-ului spaniol la nivel internațional. Totul a început cu o notificare a autorităților vamale georgiene, care au solicitat Spaniei și Franței ajutor în ancheta lor. Din Moldova, camionul duce cisterna la o companie de logistică din Sofia, Bulgaria, numită M&M, care nu are nicio legătură cu producția de alcool, fiind doar un furnizor de transport și depozitare pentru mărfuri.

Departamentul vamal al Georgiei suspecta că activitățile companiei hispano-georgiene, Iberica Spirits, sunt în centrul fraudei. Reglementările europene impun ca brandy să fie făcut numai din rachiu de vin, la care se poate adăuga, în orice caz, un procent de distilat de vin. În cazul investigat, suspiciunea este că brandy se face din alcool extras din cereale, care este de 3-4 ori mai ieftin.

Documentația primei expedieri din Moldova specifică faptul că conținutul rezervorului este ENA (alcool etilic neutru), interzis pentru producția de brandy. Achiziția este făcută de Brina Project LLP din Marea Britanie de la Zernoff SRL, o companie situată în Chișinău.

Zernoff SRL, deținută de firma românească Viteza Optim SRL cu 78,2%, Denis Cibizov și Gheorghi Cozoveachin (câte 10,9%), este specializată în producția de alcool etilic neutru, fabricat din spirt de cereale. Din Moldova, camionul duce cisterna la o companie de logistică din Sofia, Bulgaria, numită M&M, care nu are nicio legătură cu producția de alcool, fiind doar un furnizor de transport și depozitare pentru mărfuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală