Record al exporturilor de grâu! Grosul livrărilor au ajuns în România. Firma fratelui Irinei Vlah, în top trei

Prima jumătate a anului 2024 a înregistrat volume de export de grâu extrem de ridicate, fiind cele mai mari din ultimii 4 ani, dacă comparăm cu perioadele similare din 2021 până în 2024. Datele arată că, în 2023, exportul de porumb a fost de peste 1,13 milioane de tone, dar în prima jumătate a anului 2024, exportul de grâu a atins 550 de mii de tone, ceea ce reprezintă 48,5% din volumul total din 2023 și 172% din perioada similară a anului 2023, poptrivit datelor lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În perioada ianuarie-iunie 2024, exporturile au fost mai mari în fiecare lună comparativ cu ultimii 4 ani. Acest volum neobișnuit de mare de exporturi pentru primul semestru se explică prin faptul că producătorii așteptau o recoltă foarte bună de cereale de primă grupă în acest an, bazându-se pe condițiile meteorologice favorabile și precipitațiile abundente care ar fi trebuit să ducă la o productivitate ridicată. Totuși, conform previziunilor actuale din perioada recoltei, productivitatea va fi mult mai mică – până la 1 milion de tone.

„Prețurile de realizare în acest an sunt cele mai mici din ultimii 4 ani. Se poate presupune că acestea vor crește în a doua jumătate a anului, având în vedere așteptările nejustificate de la recolta din 2024. Graficul de mai jos arată clar că nivelul prețurilor la grâu a scăzut semnificativ, ceea ce va avea consecințe grave pentru producători, deoarece la costurile ridicate actuale de producție și la productivitatea scăzută, există riscul ca nivelul actual al prețurilor să nu acopere toate cheltuielile”, susține Rija.

Printre companiile exportatoare au avut loc câteva schimbări – în prima jumătate a anului, pe primul loc se află compania Rusagro cu un volum de 90,7 mii de tone, care în ultimii ani nu s-a remarcat prin volume mari de export de grâu. Pe locul doi se află compania Orom-Impex cu un volum de 64,5 mii de tone, iar pe locul trei compania Demir Agro (n.a firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, cu o cotă de 6%), care a exportat 38,2 mii de tone.

Direcția prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul cerealelor din Moldova către țările europene. Ponderea exportului de grâu în România reprezintă 65% din totalul exporturilor. Având un lanț logistic bine dezvoltat, procese bine stabilite și relații stabile cu cumpărătorii din Europa, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Graficul de mai jos demonstrează că România ocupă poziții de lider la export deja de 3 ani.

„Indicatorii record ai exportului pentru primul semestru al anului 2024 pot avea de fapt consecințe nefavorabile pentru producătorii de cereale și economia Moldovei în general. În primul rând, așa cum s-a menționat mai sus, prețurile de realizare au fost semnificativ mai mici, ceea ce înseamnă că veniturile producătorilor au scăzut considerabil. Deși exportul pentru cele 6 luni din 2024 a fost mai mare cu 72% decât în perioada similară din 2023, veniturile au crescut doar cu 26% – veniturile din vânzări în 2024 au fost de 1,86 miliarde de lei, iar în 2023 au fost de 1,47 miliarde de lei”, mai spune Rija.

În al doilea rând, având în vedere că așteptările de la recolta din 2024 nu se vor materializa, se va resimți un deficit de grâu pentru export, deoarece din recolta adunată, aproximativ 700 de mii de tone vor fi destinate consumului intern. Asta înseamnă că este puțin probabil ca exportul pentru întregul an 2024 să depășească exportul din 2023.

Nu există, de asemenea, premise pentru așteptări mari de creștere a prețurilor, deoarece recolta din 2024 este de o calitate inferioară comparativ cu anii precedenți din cauza proporției mari de grâu furajer, și nu alimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul guvernamental „Curtea Europeană”, care prevede modernizarea a 469 de curți de bloc din Chișinău, se confruntă cu dificultăți de implementare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște că unele licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori, fără ca vreo companie de construcții să depună oferte. Principala problemă nu mai este lipsa proiectelor sau a finanțării, ci capacitatea redusă a firmelor de a executa lucrările.

„Cea mai mare problemă pe care am constatat-o în 2025 și 2026, atunci când am venit cu un număr foarte mare de proiecte, atât pe «Curtea Europeană», cât și pe «Europa este aproape», este capacitatea redusă de implementare. Avem curți pentru care au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, licitațiile, pentru că nu a participat niciun agent economic”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, dificultăți similare sunt înregistrate și în cadrul programului „Europa este aproape”, destinat modernizării infrastructurii rutiere locale. În unele localități, autoritățile au fost nevoite să organizeze licitații de trei ori înainte de a identifica o companie dispusă să execute lucrările.

„La etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema programelor, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a explicat oficialul.

Întrebat dacă Guvernul va reuși să finalizeze toate cele 469 de curți promise, Bolea a dat asigurări că proiectele nu vor fi abandonate, chiar dacă ritmul lucrărilor este mai lent decât cel dorit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat ministrul.

Pentru anul 2026, autoritățile au în lucru 70 de curți, iar în 2027 își propun să înceapă lucrările la cel puțin alte 100. Ministrul susține că documentația tehnică și schițele pentru următoarea etapă sunt deja elaborate și coordonate, însă realizarea obiectivului depinde de numărul companiilor care vor participa la licitații.

„Luând în considerație că avem deja unii agenți economici care și-au dezvoltat capacitatea de implementare a unor astfel de proiecte, sperăm în 2027 să luăm un minim de 100 de curți. Dar, iarăși, depinde de capacitatea de implementare și de câți agenți economici se vor include în proces”, a declarat Bolea.

Oficialul nu a indicat un termen exact pentru finalizarea întregului program. El a explicat că modernizarea curților va continua etapizat, în funcție de posibilitățile de execuție.

Programul „Curtea Europeană” a fost extins în noiembrie 2025, când Guvernul a aprobat includerea a încă 380 de curți, pe lângă cele 89 selectate anterior. Valoarea proiectelor suplimentare depășește 1,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fiecare proiect poate beneficia de până la 5 milioane de lei pentru reabilitarea căilor de acces, trotuarelor și scărilor, modernizarea iluminatului, amenajarea parcărilor, terenurilor de joacă și spațiilor de recreere.

În august 2026, Vladimir Bolea anunța că primele 30 de curți fuseseră deja modernizate, cu investiții care depășiseră 200 de milioane de lei. La acel moment, autoritățile vorbeau despre amenajarea altor 88 de curți în cursul anului.