Fuziune pe piața divinului: Aroma ajunge la Barza Albă

Două întreprinderi de pe piața divinului din Republica Moldova vor fuziona prin absorbție. După reorganizare, Barza Albă va deveni succesorul legal al drepturilor și obligațiilor Aroma SA, potrivit deciziei Guvernului care urmează să fie aprobată în ședința de mâine, 30 iulie.

Proiectul prevede că Barza Albă, în calitate de succesor legal, va plăti toate datoriile restante ale Aroma SA. În plus, societatea va fi scutită de plata dividendelor în sumă de 2,2 milioane de lei pentru anul 2023.

În anul 2013, S.A. „Aroma” a înregistrat o situație dificilă în urma managementului defectuos și a reducerii vânzărilor, acumulând datorii de 240 milioane de lei. La sfârșitul anului .2023, datoria, conform tabelului rectificat al tuturor creanțelor creditorilor, era de 35,1 milioane de lei, activele fiind de circa 100 milioane de lei.

„Ca urmare a analizei situației financiare a SA „Barza Albă”, se constată că societatea are capacitatea de achitare a acestei datorii din surse proprii și surse împrumutate, care va avea efect de restabilire a debitorului în drepturile sale”, se arată în nota explicativă la proiectul de hotărâre.

Barza Albă din Bălți este recunoscută ca obiect al patrimoniului cultural și național al Republicii Moldova. Întreprinderea Aroma, fondată în 1898, este specializată în producerea, îmbutelierea și comercializarea băuturilor alcoolice, cu preponderență de divinuri. Întreaga gamă de produse sub această marcă include aproximativ 30 de tipuri de băuturi alcoolice, majoritatea fiind destinate exportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.